Luciansin's Blog

Lumea din jurul meu

Tradiţii strămoşeşti în lunile de peste an – Iunie

Sfântul Vartolomeu (11 iunie)

În tradiţia românească, Sfântul Vartolomeu, numit şi Vartolomeul grâului, este o sărbătoare de miez de vară. Din acest moment, vara trece înspre iarnă. Mai precis, vara se “învârteste” înspre iarnă. Verbul “a învârti” (de unde şi numele sfântului Vartolomeu) caracterizează toată această sărbătoare. Femeile nu trebuie să toarcă (mişcarea presupune învârtirea fusului). Mai mult, nu se lucrează în general, întrucât e pericol de vârtejuri, de furtuni, sau chiar de ameţeli.

 

Sfântul Onufrie (12 iunie)

Sărbătoarea Sfântului Onufrie, sau Onufrei, este considerată şi ea o zi a miezului de vară. Numită şi “ziua şoarecilor”, se ţine pentru ca viermii şi şoarecii să nu mănânce recoltele. Se spune şi că, dacă plouă, nu vor mai fi şoareci tot anul. Ca şi Sfântul Vartolomeu, Sfântul Onufrei aduce grindină şi vijelii.

 

Sfantul Eliseu (14 iunie)

Ziua Sfântului Eliseu se serbează pentru obţinerea unor recolte de grâu bogate. Dacă se lucrează, este pericol de grindină.

 

Sfântul Iuda (19 iunie)

În tradiţia populară, Sfântul Iuda susţine unul din pilonii pe care se sprijină pământul. Se crede că, atunci când Iuda va roade acest stâlp, pământul se va prăbuşi şi lumea va fi distrusă.

După unele credinţe, Iuda ar fi fost frate cu Sfântul Ilie. De aceea, el are putere asupra furtunilor şi grindinei.

 

Sfântul Ion de vară – Drăgaica sau Sânzienele (24 iunie)

De Sânziene se strâng plante de leac. Până la Rusalii plantele nu erau bune, erau “ciupite” de Iele. Acum se culeg pentru tot felul de boli. În această noapte găseşti mai uşor “iarba fiarelor” care deschide lăcatele. De Sânziene e interzis sa te scalzi.

Noaptea Sânzienele dau belşug la recolte şi aduc sporul în casă.

În calendarul popular sărbătoarea Sânzienelor este un moment al solstiţiului de vară, marcat de numeroase credinţe şi practici magice. Ne aflăm în ziua în care soarele are putere maximă, dincolo de care va urma partea rece şi întunecoasă a anului, când timpul începe să se degradeze şi să îmbătrânească, asociindu-se sfârşitului. Rămăşiţe ale unui străvechi cult solar sunt încă sesizabile în credinţele ţăranilor. O mulţime de tradiţii sunt asociate cu imaginea astrului ceresc, care, odihnindu-se pe cer la amiază, are acum şi conotaţii negative. Conform vechilor superstiţii, oamenii nu ar trebui să se uite în această zi către soare, căci vor orbi sau îi va durea capul tot restul verii. Unii se feresc a se trezi dis-de-dimineaţă, de frică să nu vadă trei sori. Alţii însă spun că dacă te scoli în zori, vei vedea soarele la răsărit spălându-se pe faţă şi apa curgând sub formă de raze luminoase. Semnificaţii importante pentru aceasta zi au şi Sânzienele sau Drăgaicele. Deşi acestea sunt două denumiri diferite ale unor divinităţi similare (Sânziene în Transilvania, Maramureş, Banat, Oltenia şi Bucovina şi Drăgaice în Muntenia, Oltenia şi Moldova), se pot deosebi nuanţe oarecum diferite. Drăgaicele au în general conotaţii pozitive. În denumirea acestora, ca şi la Dragobete, este evidentă rădăcina ce trimite la cuvântul “dragoste”. Drăgaicele sunt divinităţi agrare ale fertilitătii, protectoare ale lanurilor de grâu, ale fecioarelor şi ale tinerelor femei. Sunt numite şi “mirese”, “regine ale holdelor” sau “stăpâne ale surorilor”. De ziua lor, ele plutesc prin aer, cântând şi dansând, îmbogăţind recoltele, dând putere tămăduitoare plantelor sau proorocindu-le soţii tinerelor fete. În credinţele asociate Sânzienelor, predomină funcţiile punitive. Dacă nu li se respecta ziua, Sânzienele vor aduce furtuni şi vor face rău oamenilor. De asemenea, dacă se întâmplă să descoperi locul în care acestea dansează în hore, te vei îmbolnăvi şi nu vei scăpa decât dacă te vei reîntoarce acolo anul următor. Multe din obiceiurile acestei zile sunt legate de fete şi femei. Fetele culeg flori de sânziene din care îşi împletesc cununi şi îşi fac brâuri din cicoare. După ce le poartă întreaga zi, le vor folosi în cursul anului la lecuirea diferitelor boli. Unele din plantele culese astăzi au şi virtuţi fertilizatoare, fiind destinate femeilor ce nu pot avea copii. Credinţele din unele regiuni spun că fetele şi femeile tinere ar trebui să se tăvăleasca în noaptea de Sânziene prin roua pădurii, pentru a fi frumoase şi iubite. Florile de drăgaica purtate la brâu sau sub formă de cunună asigură căsătoria cu o fată sau cu un bărbat frumos. Ţinute în casă, dacă nu se ofilesc până dimineaţa, acestea vor aduce noroc. La miezul nopţii de Sânziene, pentru câteva momente, înfloreşte iarba-fiarelor, cu care se pot descuia toate lăcatele, motiv pentru care e căutată în special de tâlhari. Vechi dansuri ale Drăgaicii se ţineau odinioară, organizându-se şi târguri, un prilej foarte potrivit pentru ca tinerii să se cunoască între ei şi pentru aranjarea căsătoriilor.

În noaptea dinaintea acestei zile, ajunul Sfântului Ioan Botezătorul, este unul dintre marile ajunuri ale anului, moment în care se face apel la practici oraculare referitoare la soarta recoltelor şi destinelor individuale. În noaptea de 23 spre 24, adică spre Drăgaica, există obiceiul zis Făclia de Sânziene, făcută din lemn de brad uscat în care se îndeasă răşina şi surcele de molid; flăcăii se adună pe un deal, se joacă cu făcliile, învârtindu-le de la răsărit spre apus. Când făcliile sunt pe cale să se stingă, ei pleacă spre sat, înconjurând cu ele grădinile şi înfigându-le în livezi şi holde. Ziua de 24 iunie zisă şi Sfântul Ioan de Vară, Ziua Soarelui, Ursina sau Amuţitul cucului, este numită şi miezul verii sau cap de vară. Oamenii nu lucrează, fiindcă şi soarele se odihneşte. Se spune că soarele joacă pe cer, iar cine-l vede toată vara îl doare capul. Drăgaica este doamna florilor, numită în unele zone Împărăteasă, Mireasă, Regina Holdelor; dacă i se nesocoteşte ziua, superstiţia spune că vor fi vârtejuri (tornade), vijelii, grindină şi că ea lasă florile fără miros.

 

Sân Petru de vară – sfinţii apostoli Petru şi Pavel (Sărbătoarea lupilor) (29 iunie)

Sfinţii Petru şi Pavel stau pe lună, de-o parte şi de alta a acesteia. Sfântul Petru este deţinătorul cheilor de la poarta şi de la încăperile Raiului, dar şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu. Petru este cel care stăpâneşte piatra, grindina şi este patronul agricultorilor.
Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile.O legendă spune că odată, în timp ce sfinţii se aflau pe pământ, au intrat într-o cârciumă. Au găsit acolo o mulţime de oameni în mijlocul unei petreceri şi s-au alăturat şi ei jocului. După ce au obosit, şi-au dat seama că nu le-a plăcut şi, pentru a-i pedepsi pe oamenii care i-au făcut să petreacă, au hotărât ca de ziua lor să se postească.

La Sânpetru de vară apar licuricii. Aceştia sunt de fapt scânteile căzute pe pământ după ce sfântul plesneşte din biciul său. Sfântul Petru trimite licuricii pentru a-i îndruma pe cei pierduţi în pădure. În această zi se fac pomeni pentru cei morţi (Moşii de Sânpetru).

Oamenii respecta ziua Sfântului Petru şi pentru a ţine lupii departe de animale.

Superstiţia spune că nu e bine să scuturi merii, până în această zi, pentru a feri holdele de grindină ; acum încetează să mai cânte cucul şi privighetorile. Acum se tin Moşii de Sân-Petru, când se împart colaci, lumânări şi mere dulci şi acre. Există superstiţia că dacă un om pistruiat se spală cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul pentru a nu li se înmulţi pistruii. Altă superstiţie: dacă tună sau fulgeră în această zi, nucile şi alunele nu vor avea miez sau vor fi viermănoase.

 

Pietrele lui Sân Petru (30 iunie)

În calendarul popular, 30 iunie este cea de-a doua zi a sărbătorii lui Sânpetru. Oamenii o respectă de frica lupilor, a trăsnetelor şi a grindinei.

 

http://www.prinoradea.ro/articole/articol.php/oradea/9

http://cdb.designerdebijuterii.com/viewtopic.php?t=819&sid=58cb3f2642ae282b0c1fd84eac31d71f

http://www.premonitii.ro/showthread.php?tid=15321&page=3

http://www.folkromania.com/cms/articole/sarbatori_traditionale/iunie

 

Iunie 5, 2011 - Posted by | România, Tradiţii

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: