Luciansin's Blog

Lumea din jurul meu

Colinde vechi auzite de la bunica

Pentru că e vremea colindelor mi-am adus aminte că, pe când bunica era încă sănătoasă (acum vreo 5 ani), tot în această vreme a Postului Crăciunului, mi-a dictat pentru că am rugat-o, câteva colinde de aici din Ardeal pe care le cânta când era mică. Şi căutând anul acesta acel caiet pe care am scris colindele, l-am găsit. Le-am denumit colinde vechi pentru că nu le-am mai auzit decât la bunica. Acestea sunt:

Colindă veche 1

Sus în poarta Raiului

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Este-o masă rotoneasă

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

După masă cine şade

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Maica Sfântă de ceteşte

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

C-on păhar galbin în mână

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Tot închină şi suspină

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Vin înjerii de o-ntreabă

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Ce suspini măicuţă dragă

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Da io cum n-oi suspina

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Că sunt oameni pă pământ

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Când să scoală nu să spală

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Şi pornesc la făgădău

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Înjurând pă Dumnezău.

Şi-ai linu-i linu, reloi linu


Colindă veche 2

Tri cocoşi aşa-au cântat

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

La curţile lui Pilat

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Dorni Pilate, ori nu dorni

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Şi de dorni încă te sco(a)lă

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Sco(a)lă-te şi restegneşte

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Pilat chiar el s-o sculat

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Mâneci dalbe-o sulvucat

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Şi la Hristos o alergat

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Cu suliţa l-o străpuns

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Apă şi sânge i-o curs

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Luna s-o-nglodat în sânge

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Soarele-o-nceput a plânge

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

De jele şi de bănat

Şi-ai linu-i linu, reloi linu

Văile s-or tulburat

Şi-ai linu-i linu, reloi linu


Colindă veche 3

Într-o zi Maria sta

Singură la vatra sa.

Dar deodată ce văzu,

Casa toată se umplu

De-o lumnină lucito(a)re

Ca lumnina cea de so(a)re.

Îngerul Gavriil intrase

La Sfânta Maria-n casă.

Ea văzând s-a spăimântat

Şi din gur-o cuvântat:

-Ce-ar putea fi asta oare?

-De la Domnul cuvântare

Că vei naşte-un fiu frumos,

Ce-I va fi numele Hristos.

.

Colindă veche 4

Cer boieri bogaţi

Dă-i Domnului Doamne

Dumnezău ne-o dat

Dă-i Domnului Doamne

On pom rămurat

Dă-i Domnului Doamne

De mere-ncărcat

Dă-i Domnului Doamne

Vântul trăgănară

Dă-i Domnului Doamne

Merele pticară

Dă-i Domnului Doamne

Şi înjerii viniau

Dă-i Domnului Doamne

Şi le culegeau

Dă-i Domnului Doamne

Şi le împărţeau

Dă-i Domnului Doamne

Pe la sufleţele

Dă-i Domnului Doamne

Să mânce şi ele

Dă-i Domnului Doamne


Colindă veche 5

În grădina Raiului,

Apa Iuărdanului,

Şade Adam cu Eva

Şi-şi plângeau păcatele,

Le plângeau cu bănuire

A Raiului despărţire.

Raiule, grădină dulce

Din tine nu m-aş mai duce!

Iar şarpele-nveninat,

El pă Eva o-nşelat,

C-o mâncat din pom oprit,

Din care n-o trăbuit.

.

Colindă veche 6

Colo jos pă jiuărele

Răsărit-au două stele.

Una râde şi-una plânge.

-Tu sorucă de ce plângi?

-Da io soră cum n-oi plânge,

C-am auzit pă mamá

Povestindu-şi cu tatá,

Că pă mine să mă deie

Unde-a înflori tiperiu,

Să nu viu până-i ceriu

Şi pă tine să te deie

Unde-a înflori tămâia,

Să nu vii până-i lumea.

Decembrie 12, 2009 Posted by | Ardeal, Bunica, Ortodoxie, Tradiţii | 1 comentariu

Exemplul bunicii nu trebuie dat uitării

Primul gând ce mi-a venit în minte imediat ce a murit bunica a fost acela că în timp, ea şi tot ceea ce a realizat în viaţa asta va fi dat uitării. Şi simţeam că nu merită o asemenea soartă. Simţeam că trebuie să fac ceva pentru a ţine mereu vie amintirea ei. Aşa că la un an şi jumătate de la moartea bunicii m-am apucat să scriu un dicţionar de regionalisme din Ardeal dedicat ei pe care l-am postat şi pe Internet. Astfel de fiecare dată când îl răsfoiesc îmi aduc aminte de cuvintele pe care le folosea zi de zi. Şi astfel o simt mai aproape. Tot în amintirea ei am scris şi câteva articole pe blog care să prezinte cumva pe scurt viaţa şi personalitatea ei. Asta pentru a face cunoscut şi celorlalţi cititori ai dicţionarului şi ai blogului personalitatea unei simple bunici din judeţul Cluj, în memoria căreia s-a scris un dicţionar de regionalisme din Ardeal. Eu unul spun că exemplul acestei bunici merită ţinut minte.

Noiembrie 29, 2009 Posted by | Ardeal, Bunica, Regionalisme | 6 comentarii

Publicaţii CJCPCT Cluj despre obiceiurile tradiţionale din Ardeal şi mobilierul tradiţional ţărănesc din Ardeal

Mai jos aveţi un link unde găsiţi publicaţiile Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. Printre aceste publicaţii se numără lucrarea “Obiceiuri tradiţionale româneşti din Transilvania”, lucrarea “Ornamentica mobilierului ţărănesc românesc din Transilvania”, precum şi albumul “Icoana contemporană de Nicula”, toate scrise şi ilustrate de specialişti în domeniu. Toate aceste lucrări în format pdf. se pot descărca de pe acest site.

Octombrie 15, 2009 Posted by | Ardeal, Tradiţii | Lasă un comentariu

Jocul găinii la nuntă

În cele ce urmează o să vă prezint un obicei de nuntă cam uitat în zilele noastre. Este vorba de jocul găinii la nuntă, când socăciţa (adică bucătăreasa) vine cu găina frumos împopoţonată şi o prezintă nănaşilor, urmând ca aceştia s-o cumpere.  Ţin să menţionez că nu apare doar în Ardeal, dar eu o să scriu o variantă din această zonă a ţării. Această variantă mi-a fost furnizată de doamna Elena Rus din Turda şi vreau să-i mulţumesc pe această cale. Iată cum sună (toate versurile sunt rostite de către socăciţă):

Zi ţigan cu cetera

Să mă duc cu găina.

Cu găina am pornit

Iar pe cale cum am vin’t

Unu-n cale mi-o ieşit

Şi da să mă păcălească

Găina s-o-nceluiască.

Până găina am fript

Doamne mult am pătimit.

Nici unso(a)re n-am avut

Că am luat împrumut.

C-aşe-i lumea de năcaz

Pun unso(a)rea pă obraz.

Că şi io mi-am pus pă frunte

Nănaşu să mă sărute.

Naşa nu s-a supăra

Că ie ştie ce-i gluma.

Nănaşule, dragu meu

Găina să mi-o plăteşti.

Şi să nu mă-nceluieşti

C-asta-i o găină grasă

Chiar de la mine de-acasă.

C-azi-vară o stat la so(a)re

Şi-o băut apă din mare.

Apă din mare-o băut

Ş-aşe grasă s-o făcut.

Şi s-o făcut grasă tare

De nu stă nici în picio(a)re.

Până la naşi de am ajuns

Doamne mult am petrecut.

Ş-atât-am avut noroc

Că n-am plătit la transport.

Găina mi-i contractată

Şi n-are plată fixată.

De n-oi primi aicea

Io oi duce-o la Turda

500 oi lua pă ea.

Da şi dumneata ştii bine

Nu ti-i face de ruşine.

Şi găina mi-i plăti

După cum nici n-oi gândi.

Şi mi-i plăti găina

După cât oi merita.

Dumneata-n oraş trăieşti

Şi ştii să le preţuieşti.

Găina me-i grasă tare

Şi merită un preţ mare.

Şi ţi-oi zice poftă bună

Dar cu mine împreună.

Octombrie 3, 2009 Posted by | Ardeal, Tradiţii | Lasă un comentariu

Dicţionar de regionalisme din Ardeal

Dând click aici puteţi vizualiza şi/sau descărca gratuit în format .pdf un dicţionar de regionalisme din Ardeal realizat de subsemnatul. Dicţionarul conţine peste 650 de regionalisme explicate, scrise în ordine alfabetică. Pentru cuvintele ce provin din alte limbi s-a scris şi limba de origine, precum şi cuvântul propriu-zis din care provin ele.  Sper să vă folosească.

Februarie 9, 2009 Posted by | Ardeal, Bunica, Regionalisme | 113 comentarii