Fiţi atenţi cu cei bătrâni!
Acuma de Anul Nou mi-am adus aminte de ce ne spunea bunica despre cum să nu mergem niciodată la cei bătrâni cu mâna goală. Ne spunea că un bătrân se bucură de orice, la fel ca un copil şi chiar aşteaptă cu nerăbdare să primească ceva, cât de puţin, de la cei ce vin să-l vadă. Aceasta poate fi o ciocolată, o prăjitură, o bomboană, orice atenţie pe care aţi da-o şi unui copil. Eu spun că puteţi încerca să duceţi ceva dulce unui bătrân pe care îl vizitaţi şi o să vedeţi cum o să se bucure ca un copil.
Preţuiţi-i pe cei dragi cât timp sunt in viaţă!
Este un sfat pe care vi-l dau ca să nu ajungeţi să regretaţi şi voi mai târziu. Abia după ce a murit bunica mi-am dat seama de cât de multe lucruri aş mai fi avut de vorbit cu ea. Şi acest lucru deşi în ultimele luni ale vieţii sale, bunica se simţea din ce în ce mai rău, deci era de aşteptat ca într-o zi dintr-un oarecare viitor apropiat să nu mai fie. Cu toate astea abia după moartea bunicii mi-am dat seama de unele lucruri la care, cât timp a fost în viaţă, nu le-am dat nicio importanţă. Şi acum regret acest lucru. Regret că n-am stat mai mult de vorbă cu ea, că n-am încercat s-o înţeleg mai bine, că n-am fost în stare să-i înţeleg sacrificiul pe care l-a făcut pentru noi. Dar acum e în zadar. Şi tot ce mai pot eu face e să-i ajut cumva pe alţii să nu ajungă şi ei să regrete aşa cum am făcut eu. De aceea vă sfătuiesc să-i preţuiţi pe cei dragi cât timp sunt în viaţă.
Pe cine ne-a trimis bunica după ce a murit
După părerea mea bunica a avut grijă de noi nu doar cât timp era în viaţă, ci şi după ce a murit. Şi am să vă spun şi de ce cred cu tărie asta. Cât timp trăia bunica, tata încercase zadarnic să vândă parterul casei pe care a cumpărat-o bunica, parter pe care trebuia să-l împartă cu un unchi. Nu prea se înghesuia lumea pentru că nu era nici un pic de grădină şi suntem încă 2 familii în curte pe lângă cei ce ar fi stat la parter. Dar după ce a murit bunica, s-a ivit şi cumpărătorul. Iar cu banii ce ne-au revenit din vânzarea parterului ne-am izolat termic casa noastră şi ne-am pus termopane la ea. Aşadar eu cred că bunica a fost cea care „a intermediat” ca la noi în casă să fie o temperatură mai mare cu mai puţin gaz consumat. Asta şi pentru că în ultimii ani de viaţă, bunicii îi era mai tot timpul frig, probabil de la o circulaţie proastă a sângelui.
Odihneşte-te în pace, bunica!
La priveghiul şi la mormântarea bunicii mulţi dintre oamenii care veneau, ziceau (şi pe bună dreptate că doar aşa se zice la mort) „Dumnezeu s-o ierte!”. Însă mie nu mi se părea potrivit să se spună asta despre bunica pentru că eu, de când o cunoşteam, nu ştiam să-mi fi greşit mie vreodată. Mi se părea că pentru bunica chiar nu se potriveşte această propoziţie. Nu spun că nu a avut greşeli (că doar orice om are), ci doar că eu nu ţin minte să-mi fi greşit cu ceva. Şi dacă a greşit, or fost sigur greşeli minore şi de aceea le-am uitat. Aşa că de fiecare dată când vine vorba de bunica, eu unul spun: „Dumnezeu s-o odihnească!” şi nu „Dumnezeu s-o ierte!”
Colinde vechi auzite de la bunica
Pentru că e vremea colindelor mi-am adus aminte că, pe când bunica era încă sănătoasă (acum vreo 5 ani), tot în această vreme a Postului Crăciunului, mi-a dictat pentru că am rugat-o, câteva colinde de aici din Ardeal pe care le cânta când era mică. Şi căutând anul acesta acel caiet pe care am scris colindele, l-am găsit. Le-am denumit colinde vechi pentru că nu le-am mai auzit decât la bunica. Acestea sunt:
Colindă veche 1
Sus în poarta Raiului
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Este-o masă rotoneasă
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
După masă cine şade
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Maica Sfântă de ceteşte
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
C-on păhar galbin în mână
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Tot închină şi suspină
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Vin înjerii de o-ntreabă
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Ce suspini măicuţă dragă
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Da io cum n-oi suspina
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Că sunt oameni pă pământ
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Când să scoală nu să spală
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Şi pornesc la făgădău
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Înjurând pă Dumnezău.
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Colindă veche 2
Tri cocoşi aşa-au cântat
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
La curţile lui Pilat
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Dorni Pilate, ori nu dorni
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Şi de dorni încă te sco(a)lă
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Sco(a)lă-te şi restegneşte
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Pilat chiar el s-o sculat
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Mâneci dalbe-o sulvucat
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Şi la Hristos o alergat
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Cu suliţa l-o străpuns
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Apă şi sânge i-o curs
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Luna s-o-nglodat în sânge
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Soarele-o-nceput a plânge
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
De jele şi de bănat
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Văile s-or tulburat
Şi-ai linu-i linu, reloi linu
Colindă veche 3
Într-o zi Maria sta
Singură la vatra sa.
Dar deodată ce văzu,
Casa toată se umplu
De-o lumnină lucito(a)re
Ca lumnina cea de so(a)re.
Îngerul Gavriil intrase
La Sfânta Maria-n casă.
Ea văzând s-a spăimântat
Şi din gur-o cuvântat:
-Ce-ar putea fi asta oare?
-De la Domnul cuvântare
Că vei naşte-un fiu frumos,
Ce-I va fi numele Hristos.
.
Colindă veche 4
Cer boieri bogaţi
Dă-i Domnului Doamne
Dumnezău ne-o dat
Dă-i Domnului Doamne
On pom rămurat
Dă-i Domnului Doamne
De mere-ncărcat
Dă-i Domnului Doamne
Vântul trăgănară
Dă-i Domnului Doamne
Merele pticară
Dă-i Domnului Doamne
Şi înjerii viniau
Dă-i Domnului Doamne
Şi le culegeau
Dă-i Domnului Doamne
Şi le împărţeau
Dă-i Domnului Doamne
Pe la sufleţele
Dă-i Domnului Doamne
Să mânce şi ele
Dă-i Domnului Doamne
Colindă veche 5
În grădina Raiului,
Apa Iuărdanului,
Şade Adam cu Eva
Şi-şi plângeau păcatele,
Le plângeau cu bănuire
A Raiului despărţire.
Raiule, grădină dulce
Din tine nu m-aş mai duce!
Iar şarpele-nveninat,
El pă Eva o-nşelat,
C-o mâncat din pom oprit,
Din care n-o trăbuit.
.
Colindă veche 6
Colo jos pă jiuărele
Răsărit-au două stele.
Una râde şi-una plânge.
-Tu sorucă de ce plângi?
-Da io soră cum n-oi plânge,
C-am auzit pă mamá
Povestindu-şi cu tatá,
Că pă mine să mă deie
Unde-a înflori tiperiu,
Să nu viu până-i ceriu
Şi pă tine să te deie
Unde-a înflori tămâia,
Să nu vii până-i lumea.
Bunica nu a avut o căsnicie prea fericită
Una din încercările pe care le-a avut bunica în viaţa asta a fost că nu a avut o căsnicie tocmai fericită. Asta pentru că bunicul mai bea, se certa cu bunica şi îşi ţinea banii doar pentru el, iar bunica nu avea serviciu (deci nici vreun venit) şi avea de crescut 3 copii. Deşi nu i-a fost uşor deloc, bunica a răzbit în viaţa de familie fiind o adevărată învingătoare. Încercarea a durat până în 1995 când a murit bunicul şi de când bunica a avut mai multă linişte în casă.
Ce mânca bunica uneori
Bunica nu era pretenţioasă la mâncare. Mânca de toate. Însă avea şi nişte mâncăruri mai ciudate pentru noi cei din ziua de azi, pe care eu am văzut că le mânca doar ea. Acestea sunt: mămăligă cu silvoiz, pâine cu struguri, pâine cu prune, pâine cu ulei, pâine cu ceapă călită, pâine cu vin, pâine cu varză acră şi cu ulei. După cum se vede toate astea erau de post. Asta pentru că miercurea şi vinerea ţinea post. Ce-i mai plăcea ei mult erau aluaturile, de la palaneţe, nudlii şi pogăci la clătite şi ciureghe.
ROMÂNIA eşti TU!
România e mai mult decât un preşedinte care e acuzat că a lovit un copil.
România e mai mult decât o echipa naţională de fotbal care nu prea reuşeşte să se mai califice la turneele finale.
România e mai mult decât Mamaia ori Sinaia.
România e mai mult decât ţara unde comunismul a fost înlăturat prin jertfă de sânge.
România e mai mult decât cea mai coruptă ţară din UE.
România e mai mult decât hoţii, violatorii si criminalii de la ora 17:00.
România e mai mult decât Nadia, Hagi ori Ilie Năstase.
România e mai mult decât calugări desfrânaţi.
România e mai mult decât un comisar la portofoliul agriculturii.
România e mai mult decât Casa Poporului.
România e mai mult decât portocalie sau roşie din punct de vedere politic.
România e mai mult decât 1000 de soldaţi în Afganistan.
România e mai mult decât land of choice.
România e mai mult decât locul 12 la numărul de medalii olimpice de la Beijing.
România e mai mult decât sarmale, mici si ţuică.
România e mai mult decât 63 de miliarde de euro de datorie externă.
România e mai mult decât ţara lui Dracula.
România e mai mult decât ceea ce se vede la televizor.
România e mai mult decât 42 km de autostradă finalizaţi în 5 ani.
România e mai mult decât medaliile obţinute de elevi la olimpiadele internaţionale.
România e mai mult decât copii infectaţi cu HIV/SIDA.
România e mai mult decât ţara în care dictatorul a fost împuşcat în ziua de Crăciun.
România e mai mult decât cele 3 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate.
România e mai mult decât tonele de gunoi ce le lasă oamenii pe străzi după petrecerea de Anul Nou.
România e mai mult decât ţara în care minerii făceau ordine publică cu bâta în mână.
România e mai mult decât 400 de sate fără energie electrică.
ROMÂNIA eşti TU!
Cu sau fără şcoală,
Cu sau fără internet,
Cu sau fără familie,
Cu sau fără TV Cablu,
Cu sau fără bani,
Cu sau fără reţea de gaz metan,
Cu sau fără datorii,
Cu sau fără grija zilei de mâine,
Cu sau fără reţea de apă potabilă si canalizare,
Cu sau fără loc de muncă,
Cu sau fără reţea de electricitate,
Cu sau fără greutăţi,
Cu sau fără 2l de lichide consumate zi de zi,
Cu sau fără 30 minute de mişcare zilnic,
Cu sau fără fructe şi legume consumate zi de zi,
De la oraş ori de la sat,
Din nord sau sud,
Din est sau vest,
Tânăr sau bătrân,
Optimist sau pesimist,
Bolnav sau sănătos,
Frumos sau urât,
Şef sau subaltern,
ROMÂNIA eşti TU!
Exemplul bunicii nu trebuie dat uitării
Primul gând ce mi-a venit în minte imediat ce a murit bunica a fost acela că în timp, ea şi tot ceea ce a realizat în viaţa asta va fi dat uitării. Şi simţeam că nu merită o asemenea soartă. Simţeam că trebuie să fac ceva pentru a ţine mereu vie amintirea ei. Aşa că la un an şi jumătate de la moartea bunicii m-am apucat să scriu un dicţionar de regionalisme din Ardeal dedicat ei pe care l-am postat şi pe Internet. Astfel de fiecare dată când îl răsfoiesc îmi aduc aminte de cuvintele pe care le folosea zi de zi. Şi astfel o simt mai aproape. Tot în amintirea ei am scris şi câteva articole pe blog care să prezinte cumva pe scurt viaţa şi personalitatea ei. Asta pentru a face cunoscut şi celorlalţi cititori ai dicţionarului şi ai blogului personalitatea unei simple bunici din judeţul Cluj, în memoria căreia s-a scris un dicţionar de regionalisme din Ardeal. Eu unul spun că exemplul acestei bunici merită ţinut minte.
Bunica, un om frumos cu adevărat
Deşi avea o faţă zbârcită şi plină de riduri (cel puţin eu aşa o ştiu de când m-am născut), bunica era un om frumos. Era de o frumuseţe rară, dar nu pe exterior, ci pe interior. Era asemenea omului frumos văzut de Dan Puric. Din păcate în ziua de azi nu se mai pune accent pe această frumuseţe, ci doar pe frumuseţea exterioară. Puţini sunt cei rămaşi frumoşi pe interior şi mulţi sunt cei ce vor să ajungă la emisiunea „Frumuseţe pe muchie de cuţit” în care aspectul oamenilor este schimbat pentru ca ei să arăte mai frumos din punct de vedere fizic.
-
Recent
- Fiţi atenţi cu cei bătrâni!
- Preţuiţi-i pe cei dragi cât timp sunt in viaţă!
- Pe cine ne-a trimis bunica după ce a murit
- Odihneşte-te în pace, bunica!
- Colinde vechi auzite de la bunica
- Bunica nu a avut o căsnicie prea fericită
- Ce mânca bunica uneori
- ROMÂNIA eşti TU!
- Exemplul bunicii nu trebuie dat uitării
- Bunica, un om frumos cu adevărat
- Bunica făcea mişcare, nu glumă
- Bunica s-a născut pe vremea secerişului în Copăceni Cluj
-
Legături
-
Arhive
- ianuarie 2010 (1)
- decembrie 2009 (7)
- noiembrie 2009 (7)
- octombrie 2009 (6)
- iulie 2009 (1)
- mai 2009 (2)
- martie 2009 (1)
- februarie 2009 (1)
-
Categorii
-
RSS
Intrări RSS
Comentarii RSS