Dicţionar de regionalisme din Ardeal
Dând click aici puteţi vizualiza şi/sau descărca gratuit în format .pdf un dicţionar de regionalisme din Ardeal realizat de subsemnatul. Dicţionarul conţine peste 650 de regionalisme explicate, scrise în ordine alfabetică. Pentru cuvintele ce provin din alte limbi s-a scris şi limba de origine, precum şi cuvântul propriu-zis din care provin ele. Sper să vă folosească.
123 comentarii »
Lasă un răspuns către cristina Anulează răspunsul
-
Recent
- Nu-i singur Iuda vinovat
- Fă-ți timp
- Versuri de Eminescu
- Arta de a învinge
- Tentaţiile tinerilor din Olanda
- Mentalitatea olandezilor
- Olandezii au o adevărată „cultură a toleranţei”
- Tradiţii strămoşeşti în lunile de peste an – Iunie
- Bănuieli ştiinţifice la început de carieră
- Tradiţii strămoşeşti în lunile de peste an – Mai
- Care va fi următoarea limbă internaţională?…
- Tradiţii strămoşeşti în lunile de peste an – Aprilie
-
Legături
-
Arhive
- aprilie 2012 (2)
- ianuarie 2012 (1)
- decembrie 2011 (1)
- noiembrie 2011 (2)
- septembrie 2011 (1)
- iunie 2011 (1)
- mai 2011 (1)
- aprilie 2011 (2)
- martie 2011 (1)
- februarie 2011 (1)
- ianuarie 2011 (1)
- decembrie 2010 (6)
-
Categorii
-
RSS
Entries RSS
Comments RSS
Luciansin's Blog 
Faina treaba felicitari 🙂
chischinau – batic
blid – farfurie
paradai – rosii
Chiar grozava initiativa! 🙂 Eu sunt din Campia Turzii…si m-am amuzat cand am gasit unele regionalisme pe care le folosesc si eu in anumite contexte. Daca-mi vine vreunul nou in minte… dau de stire! 😀
tare de tat
ms pt regionalisme
Mai am io cateva, astea de pin Luncani:
boldă = magazin
căuaci = fierar, potcovar
conie = bucătărie (alta varianta)
fiteu = sobă
jilav = umed
şaică = cratiţă
şuştar = vasul in care se mulge vaca
şuşter = pantofar, cizmar
Da e interesant ca multe vin din ungureste si nemteste. 😀
Ai drepatate ca multe vin de la vecinii nostri unguri. Mersi de regionalismele date !
Fain, cinas,meserias! Fara comentarii!!!!
Felicitari Lucian!Faina treaba!;)
corciuie- obiect din lemn in care se pune mancarea pentru oi
ogrinji- fanul ramas dupa mancarea animalelor
stroh- florile si iarba foarte marunte din fanul uscat
Mersi de regionalismele date ! 🙂
tare de tat
si mie
Noh faină treabă… îm plaşe…
lăturean = venit în vizită din satul vecin
jos palaria!
superbe cuvintele, le foloseam in mare masura in copilaria-mi petrecuta in lumea satului, pe langa Satu Mare.
numai bine!
mi-am adus aminte acum de inca unul, ce nu l-am vazut in lista: „fotoghei”, semnificand acel combustibil care ardea in lampa.
eu stiam de „fotoghin”
Mai stiu unul batăr=măcar
tiglazắu (-áie), s.n. – Fier de călcat
chindeu s. v. prosop, șervet, ștergar.
bolta – magazin, pravalie
ţeruză = creion
arşeu = hârleţ
păsulă = fasole
ludaie = dovleac
cogeac = acadea
(a) (se) văieta = a plânge
gongă = insectă
bolda
De prin imprejurimile Jiboului
cute = piatră de ascuţit coasa
pălinca = ţuică
ceapsă, boşcă = floare de soare(florescenta)
timiteu = cimitir
bode = capiţă de fân (mai mare decât bodiul)
videre = galeata
finjie = cana
ilest = drojdie
chepeneag = pelerina
buica = bluza
curpator = platou pentru taiat alimente
Multumesc pentru regionalismele date.
REGIONALISME DE PE VALEA SOMESULUI:
bgirgosh=racit(bolnav)
ticazuit=aranjat
putzuluit=dat cu parfum si alte cosmetice(a te putzului= a te aranja)
colesher=bata de mestecat in colesha(mamaliga)
tzidula=shtampila
bozgoane=vraji
rel=cuptor in soba din casa
catzini=panta abrupta
zabajit=a sta(a pierde vremea)
La noi se spunea si „zabadit” = a stea prea mult la cineva sinonim cu zabovit.
Mosscana- funda
mi-am adus aminte de un cuvant povestind cu un prieten din tarile calde care nu s-a dat niciodata cu sania, „trampalau”=sanie mai mare pe care incap 4-5 prunci, noi asa ne dadeam iarna pe Cocosului, cand ne bagam in poarta la tigani cu trampalaul:P
mi-au venit multe in minte, dar o sa le notez si mai trimit
e foarte, foarte frumos blogul:)
super faina treaba, maestre! sa ai spoooooooooooooor ca treaba ce o faci e buna.
brocart,giugiuman,samur,marochiuri,logofatul,imas,parleaz,cobala,tesla,cucuruz,perje,tinterin,turloaie, balan,cocon,olai,baragula{parca cartufi}ai,lubelita am 12 ani si imi trebuie la o tema pentru la scoala!1va rog spunetimi
si io am tema asta
Barabula, buraci si picioici = cartof(i) in zona maramuresului
STIU MULTE REGIONALISME SI NEOLOGISME SI ARHAISME DAR DACA VORBIM DESPRE REGIONALISME SA DAU SI EU CATEVA EXEMPLE:GRUMBE=CARTOFI,PORODAI=ROSII,MAZARE=FASOLE,LUBENITA=PEPENE VERDE,CURECHI=VARZA SI MULTE ALTELE PE CARE LE STIU DOAR EU:)PE CURAND FRATILOR!!!!!!!
gozarite= vatrar= faras
OGARCAI= CASTRAVETI;
LEBENITA= PEPENE VERDE;
PICIOCI= PERE DE PAMANT= CARTOFI
NEALCOS= MANDRU, FALOS
MNERIU= VANAT= ALBASTRU;
FIDEU= CAPAC LA OALA;
MARHA= VACA(BIVOLITE);
PEPE=GOANGA= INSECTA
POPRICA=BOIA DE ARDEI SAU CHIAR ARDEI
JEB= BUZUNAR
BUIAC= PROST;
Multumesc pentru regionalismele pomenite in comentariu.
ruja,soreanca, ierboaie=fl.soarelui
codobasca=cotet gaini
tidula nu este stampila asa cum am vazut mai sus este un bon,o bucata de hartie etc.
buiac ,nu este prost,este sprinten,ager.
budigai=chiloti
strimfli=sosete.
a halbarii=a tulbura.
scocorata= narcisa.
tocaier=chestia cu care amesteci in tocana(mamaliga)
potoc,potcan=sobolan
zadie=batic
gavan=polonic
fiteu,spori=soba de gatit
vejii,tulei,balii=coceni de porumb
tepse=tava de copt
titer=sutien
Astea toate is din Sisesti, Maramures 🙂
ce inseamna giugiuman??
REGIONALISMELE SUNT ASA HAZLII
se foloseste in ardeal …nicaria?adica niciunde si ce este regionalism?
da se foloseste si este regionalism
ce este SPENTER ?
SPÉNȚER, spențere, s. n. (Înv. și reg.) 1. Haină scurtă (ca o vestă). 2. Surtuc fără pulpane, purtat de unii țărani. – Din germ. Spenzer.
Sursa: http://dexonline.ro/
Pentru cateva regionalisme din valea bargaului (bistrita nasaud) click http://www.scribd.com/doc/44214358/Regionalisme-Valea-Barg%C4%83ului#
regionalisme de la noi din ardeal:
curechi-varza
blid-farfurie
jab-buzunar
grumaz-gat
cucule-cartofi
lebenita-pepene rosu
fain-frumos
porodici-rosii
ludaie-dovleac
fasaica-fasole
zama-ciorba
o tara-un pic
diliu-bolund etc
Multumesc pentru regionalismele pe care le-ai dat.
io va zac la regionalisme din Morlaca (din zona ardealului)pana va uratzi
:))…va amintesc cateva
a face rost=a alcazi
abde-abia
puiug=vioc-sertar
bosca=galeata=vedera de dat la porci
…
nu imi vin amuh in minte
:))
Cu scuzele de rigoare, am cateva referiri la traducerea catorva cuvinte (nu am apucat sa citesc tot):
– ciotorna=semijgheabul de sub stresina(stresina) prin care apa de pe acoperis merge la BURLAN si
se scurge la pamant. Explicatia gaborilor de la Targu Mures fabricanti de CIOTORNE care au in
componenta 2 parti ciotorna si burlanul ori duda.
-ciubar=vas din lemn de forma troncanica cu una sau doua urechi si cu un fund ,spre deosebire de
butoi care nu are urechi, are doua funduri si forma de butoi. Sursa motii fabricanti de ciubere si
butoaie pe care le impastie aproape in toata tara.
-colacul este COLAC nici unde nu este Cozonac. Intre aceste doua axista diferenta foarte mari in
ceeace priveste compozitia si de cele mai multe ori destinatia si chiar forma.
-cosorul este cosor niciodata briceag, mai ales ca exista si cosor de curatat spini cu coade de apr.
1,5m, mult mai mare si mai solid. Daca aud cei din MIHALT-Alba care au cosorul pe stema localitatii
iese cu utilizarea cosorului ca Briceag.
-curpator este o unealta de introdus pita in cuptor (mai rar in tast), care are o parte rotunda cu diametrul
de 25-50 cm cu o coada lunga de 1-1,4m. planseta este planseta nu se foloseste la tara si nu are coada.
In unele sate din ardeal se mai numeste si LOPARI deorece pe el sub pita se pun sau puneau funze de
brustur (arctium lappa), mai este si expresia maghiara din i.e lapos=los plat, neted.
-goron este GORUN care face parte din familia stejarului si mai are frati pe:CER si GARNITA.oaia este
mamifer dar este oaie.
-jilau este scula manuala de rindelat. Abrictul este masina de rindelat. intre ele este diferenta de:
sute de ani, sute de ori productivitate,sute de ori pret.
-pogace este 95% paine deci este pogace, nu este nici magh. torta, scr.torta, nici ger. kuchen.
Cred ca ar fi bine de analizat un pic mai mult sensul si aria de raspandire a notiunii cu sensul dat
deorece exista zone (sate, grup de sate) care folosesc un sens pentru o expresie si care face parte
din graiul local, dar care in alte mult mai intinse este folosit cu alt sens si care este sensul regional.
Precizarea se refera in special la expresiile luate din DISCUTII deorece cand cineva spune:
am auzit si eu una trebuie obligatoriu analizata deorece dezinformarea este mai rea decat nestiinta.
In WIKIPEDIA BARASTI ILIEI Hunedoara exista cateva cuvinte(expresii) cu traducere si mici explicatii
si care au valabilitate in zona precizata.
Succes si daca nu este deranj pot sa mai continui deorece dictionarul este lung si mare.
Sarbatori fericite.
Tin sa va multumesc pentru precizarile facute la dictionar. Totusi vreau sa mentionez ca eu am scris acest dictionar in calitate de ardelean si de nepot, nu de lingvist si ca atare, nefiind un specialist in domeniu (eu sunt inginer) se pot strecura usor unele erori de sens. Aveti dreptate ca unele cuvinte sunt folosite intr-un anumit sat/regiune cu un sens si in alt sat/regiune cu alt sens. Insa eu am incercat sa scriu ambele sensuri in incercarea de a „uni” cumva sensurile la nivel de Ardeal. Si ce am mai incercat eu, a fost sa dau posibilitatea oamenilor din Ardeal sa spuna si ei regionalisme pe care le stiu si care nu apar in dictionar. Insa pentru a trece un cuvant in dictionar am incercat sa am cel putin 2 surse. Cu toate acestea eu sunt deschis oricarei rectificari la dictionar, atata timp cat e din partea unui om avizat. Asadar nu m-ati deranjat deloc cu referirile dvs., ci mi-ati aratat ca e loc de mai bine si mi-ati dat curaj sa continui. Va multumesc!
Multumesc am inteles ca e liber la ,,bagat de vina” ca la asta se pricepe tot ….(natu)
-coarba= este o unealta (suport) in care se fixeaza burghiul ori sfredelul cu care se gaureste.(masina de gaurit presupune daca nu motor,cel putin doua roti dintate de amplificare a rotatiei)
-cute este o scula de ascutit coasa confectionata dintrun material abraziv (foarte rar din roca naturala gresie)
-filigorie este o terasa,un tarnat mai extins in fata casei cu care face corp comun de regula cam intre 1/2 si 2/3 din lungimea case si cam 2-3 m latime.nu este nici raktar,nici kepesap,nici tarhaz.
-hoher este numai calau nu si hingher(=gyepmaster).
-leuca,leoca=piesa la car si/sau caruta in (numar de 4 care sustine) loitra.
-lipideu,lipigeu este cearceaful#cuvertura (el este de pus pe saltea ori strujac iar cu ea se caopera).
-obiele materiale din material textil (canepa,in,bumbac) de forma dreptunghiulara, care se foloseau la protejarea picioarelor de frig mai ales cand se purtau opinci.
-straita la moti este traista de spate ori de mana (foarte rar sacosa).
-streang este o funie mai groasa folosita atat in gospodarie cat si la executii publice (nu a fost nimeni spanzurat cu lantul(=kette,ansatzkette) numai cu streangul).
-teleaga este un car ori caruta cu 2 roate solidare cu ruda carului ori oiste cu care se transporta in genral sarcini cu volum mic.
(Generic si carul si caruta sunt remorci la boi,vaci,cai)
tindeu,chindeu,cingeu este un prosop mai special cusut cu flori si danteluta (cipca,cipta) care se pune pe perete,grinda,de asupra ferestilor in TINDA,CINDA,CHINDA de la care ii vine numele,nu de la kendo=batic,basma,sal ori mai vechiul magh.kendo=panza)
-tisalita,chisalita,cisalita este on inacritor(un fel de otet)obtinut din oxidarea sucului de fructe fermentat(culoarea de la roz la rosu inchis)#bors care este un inacritor obtinut din fermentarea cerealelor (de regula tarate de grau)(culoare alb galbui,alb verzui).in moldova si oltenia dar a patruns si in ardeal exista si ciorbe care se numesc bors de …..
saica este denumirea gamelei rusesti si care a fost folosita si de armata romana pana in 80 si ceva,era in sacul de merinde al fiecarui ostas.
sucitura (aliment) este fie rulada fie intorsura ambele placinte#prajitura.
Cateva foarte utilizate dar care nu se regasesc:
-prascila=scandura subtire de brad folosita la acoperisul cladirilor de tot felul mai ales in Muntii Apuseni.
-masarita fata de masa tesuta de regula cu alesaturi si pe care se cos ornamente flori,fructe,etc.exista masarite diferite functie de eveniment,musafir,etc.
Referitor la mottoul din fata ,,sa nu in’celui pa nime” si la noi era dar pe la vreo 17-18 ani o nana mia precizat ca daca intalnesti vreo muiere(femeie)in drum si nu vrei sa o incelui ii mare pacat.
Tot succes,scuze si sarbatori fericite,… si daca e cazul de adaugat pot contribui
(fara dorinta de a ma baga in seama).
[…] datorită mie, ci datorită bunicii mele va dăinui peste ani acest dicţionar de regionalisme. Nu datorită personalităţii mele, ci datorită personalităţii ei, acest dicţionar va trezi […]
a se canta = a plange
coperativa = magazin
bufet = bar
labosh = cratita
lepedeu = cearsaf
mahar = om care se tine maret
Am gasit un cuvant in Scottish Gaelic care se scrie caoineadth.
Are acelasi intense ca si expresia ‘a se caina’ si care insomnia a se lamenta.
‘Caoineadh’, ups.
Sunt foarte entuziasmata ca am gasit acest dictionar. In sfarsit am inteles sensul unui cuvant al meu preferat, pe care nu demult l-am auzit si l-am indragit: Sod ( haios, caraghios). In dictionar se precizeaza ca provine din limba maghiara ( sod). Oricat ma straduiesc nu-mi dau seama care este acest cuvant im maghiara,va rog daca ma puteti clarifica exact despre ce cuvant este vorba, daca aveti mai multe detalii. Va multumesc mult.
Mai multe detalii despre cuvântul şod puteţi găsi pe http://dexonline.ro/definitie/%C8%99od
La mine in familie de mica am fost poreclina Shoada, dar spus cu drag. Un shod e un hazliu, un caraghios, un nostim, dar poate fi si ciudat. (;
poreclita*
alintata (:D
giugiumande?..
cociorva = heredia aia cu care scoti jaru’ din cuptoru de paine
Horinca =/ palinca =/ tuica (fiecare are gradul ei de alcool) nu le confundati… Horinca e aia care dupa ce ai baut un paharel, bei apa si tot faci ca dragonu’… tuica e mai usoara, bei un paharel bei apa si esti okay. palinca, e aia de bei un litru si mai vrei…
apa zăbădită = horinca… de pruna, de aia tinuta in butoi de pomnitzar, galbena, clara, cu mirosu ala specific natural… cand o vezi iti lasa gura apa…
zabadit = statut, vechi…
potrocea = planta de camp, (biol. centaurium umbelatum), tzintaura, fierea pamantului
thistas/chistas = mandru, frumos
holtei = tanar
ficior/fecior = baiat
clop = palarie
heredie = scandal sau masinarie necunoscuta(ex.: vazut-ai heredia ceie la televizori?)
blogder = cuptor
ceapau = materialul din care se face „zdiciu'”
zdici = bici
pushlic = sacou
sfeter = pulover
viganau = haina lunga, parpalac
vosorlau = fier de calcat pe carbuni
voshpor = prafu ala cu care dai soba
crompe/picioici/buraci/barabule = cartofi
bute = butoi
thiurca = curca
Felicitari pentru acest dictionar ,e minunat ,mi-a trezit o multime de amintiri!
Din zona Moldovei
chiroşte – coltunaşi
rachiu – ţuică
răcituri – piftie
borhot, tescovină – resturi rămase de la fructele sau cerealele fermentate după ce s-a extras alcoolul(de obicei ce rămâne de la prepararea ţuicii
poloboc – butoi
chişchiţă – intrument folosit la incondeierea ouălor cu ceară
pestelcă -şorţ
stog- căpiţă de fân
a(-l) zghihui – a(-l) agita
Probabil încă mai sunt regionalisme de care nu reuşesc să-mi amintesc acum, însa voi mai reveni. Felicitări pentru iniţiativă.
chişleac sau chişleag – lapte prins
pintrinjel – pătrunjel
harbuz – pepene roşu
pepeni – castraveţi
Nu toate sunt recunoscute in Dex ca si regionalisme.
cinas – frumos
dog – fund de lemn
ler – cuptor
ratota – omleta
goz – mizerie
a imburda – a rasturna
stergura – carpa
ocos – sfatos – destept
papornita – cos (de papura)
tzoagla – bicicleta
jeb – buzunar
cucuruz – porumb – papusoi
ie dara – ie zoia – da, sigur
ceacanau – tont, prost
porodica – rosie
fotodin – benzina
joben – sapca cu cosoroc (dar cu accept spus din inima(: )
etc.
(:
Foarte buna treaba, m-a bucurat fiecare cuvant….felicitari. Si, intr-adevar, sa ne pretuim batranii – la ei sunt dragostea, intelepciunea si adevaratele avutii.
Bicaşeu = Piatră
Copârşeu = Sicriu – Din magh. kopors’o
Şuştuluc = Mototol, ghemotoc
😀
Pentru cui ii trebuiee cateva Regionalisme din Ardeal :
-flaster = beton
-videre= galeata
-tenchi = porumb
-Ogoi-te = potoleste-te
-Borhot = ? =)))
-Manzanii = acte sexuale
-blid = farfurie
[ mai scriu cand imi vne insipratia xD ]
Borhot: Cel mai probabil ar fi un soi de taitei rezultat de la sfecla de zahar, dupa ce ii curata coaja.Borhotul se da la animale iarna la vaci,porci. Mai putin probabil ar fi si coaja de la cartofi,folositi
pentru amidon.
In Salaj, borhotul este rezultatul dupa fierberera monturilor pentru tuica.
mersi imi trebuiau la o tema
Flenduri(s-a facut (ceva) flenduri) = cioburi, aschii, s-a spart, s-a distrus, s-a rupt in bucati, fasii, cioburi 😛
borhot= resturile de la fermentarea fructelor sau a cerealelor, din care se facea spirtul, si folosite ca si furaje pentru animale. in gospodarie poate fi ceea ce ramane dupa storsul strugurilor
ms mult m-a ajutat sa-mi fac tema la romana!!
a se mădări= a se răsfața singur, când se spune despre un copil mic că se mădărește, se întrece; mădărit, întrecut, răsfățat
Întrebare pentru ardeleni..ce inseamna cotos?
Salut lume!!!!!!!!!!!
buntuzii = imprastia, deranja ceva
parapleu= umbrela
leveleandră= un fel de jacheta, veston, salopeta
laibăr = pulover, jerseu
chisafău(pun pariu ca nimeni nu stie ce-i asta) = bucuata de legatura dintre hamul calului si carutza, cupla dintre cal si carutza,
sucitor = facaletz
făgădău = birt, bar
palanieț = lipie, placinta umpluta si coapta in cuptor
drod = SÂRMĂ
ciucalău = știulete de porumb
Si acum la creme de la creme : „pomnol” = un fel de brau din lut, un fel de bordura la baza zidului caselor vechi tzaranesti( constuite din năglag, pun pariu ca nici asta nu-l stiati) care nu au trotuar de beton langa zid.
stiam de chisafău ca si eu am umblat cu caruta!!!!! si s-o rupt chisafăul cind am pus prea mult!
Prin Sălaj cel putin, la chisafău i se zice hamfău.
părăzor=umbrelă. Loc.Târnova, Jud. Arad
prașcău = fecior holtei
mascru = porc mascul castrat, sterlizat, „jugănit”
sămădaș = a calcula, a obtine totalul unor cheltuieli
druga-sucitoare
grumpe-cartofi,tubercul
spor-soba
bugilariș –sertar
stiu si eu vro 20….firoaga,iosag,cocie,hinteu,harming,custura,barabula,lubanita,oghial,ludaie,fideu,gavan,drod,sfeter,blogder,ficior,jeb si lepedeu.
:P:P:P:P:P:P:P:X:X:X:X:X:X:X:X::X:S:S:S:S:S:S:S:O:O:O:O:O
ce ziceti de cuvinte din zona aradului, mai exact comlaus santana :
vailing = lighian
iaga = sticla(de baut)
obloc = geam
tolcer = palnie
potzoc = sobolan
croampe = cartofi
piclazau = fierd de calcat
fedeu = capac
blid = farurie
harmig = armasar
masini = chibrituri
zobon = vesta
rug = salcam
doleatza = carpa
duhan = tutun
golumbi = prumbei
imala = noroi
dulau = drum agricol
mai = ficat
ai = usturoi
zama = supa
divan = canapea
tzidula = act, scrisoare
cromne = gogosi
ver = porc de monta
pusta = campie
piparca = ardei
tzantzos = mandru, falos
chip = poza
boland = nebun
guda = cateaua
si as putea sa mai contiunui…
In Sicula, judetul Arad sunt la fel, in afara de: doleatza si cromne.(sau cel putin pe astea 2 nu le stiu eu)
Cine stie ce inseaman BGIRGOSH?
De la Heria-Farau
ploctan-soba
glaja-sticla
ulcica-cana,
joagar-fierastrau,
drod-sirma,
baraboi-cartofi,
chindeu-stergar,
naframa-batic,
bulendre-haine de casa,
strinfi-sosete,
lepedeu-cearceaf-covertura,
laibar-haina,
cucuruz-porumb,
paradai-rosii
Cincu-Brasov:
vantura – stalp mare din lemn, component al surii
sura – hambar mare din lemn
saivan – grajd mare
carpa – batic
farcuta – furculita
vailing – bol de metal
ia ia – da da
gheunoi – varcolac
delnita – bucata de pamant
hula – loc piezis
mere poinice – soi de mar
scorbanci=bici (chechis salaj)
Ms muult mati ajutat sami fac tema la romana sper ca voi primi un 10 😀 :))
Nu stiu data ai primit un 10.
ms mia trebuit la teme la romana
daca vrei iti mai dau eu cateva:-harbust =pepene rosu ;basca=palarie ;-galuste=sarmale
hiribi-cartofi , porodici-rosii si cam atat stiu
mersii tudor
Tina – noroi
mersii mult
in Bratei, judetul Sibiu, rosiile se numesc „paradezii”
blidul-oleaca-popsoi
ms mult ca mi-ai facut tema
Felicitari pentru idee. Si pentru respectul si iubirea fata de bunica ta. Mi-ai starnit multa bucurie dar si multa melancolie.
Spre bucuria mea am gasit si eu cateva regionalisme din Chechis-Salaj pe care nu le vad postate aici:
lespide= tabla pentru copt placinte pe feteu;
broza= bicarbonat de sodiu
pozdar= tulpinile uscate de la canepa . O, ce activitate interesanta era cultivarea si pregatirea ei pentru a fi utilizata (pe cand nu era declarata periculoasa !!!!!!!!);
golond= siret pentru pantofi;
sucala= unealta pentru facut tadi ( tevi )cu fire pentru tesut la razboi;
ciurighei= niste gogosi rasucite din aluat mai subtire;
cocorada= placinta cu branza si marar coapta in cuptor;
cotatore= oglinda;
Sper sa mai gasesc si altele.
Sunt din Oradea si… gand la gand cu bucurie…
( mult respect pentru bunica! )
incepusem si eu ceva similar, si le-am batut la-olalta, pe un site ce l-am incropit de la zero…
http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=4a5d0c96f76c7a31a70462e8da0edf6bd9715111
(sper din tot sufletul sa nu-l consideri ca si concurenta 😦 ci ca si completare … in vederea evocarii pe net a adevaratelor valori… )
Richard, paging ta nu mai este activa. Ada collectia aici.
„Richard, paging ta nu mai este activa. Ada collectia aici.”
Dicţionar Ardelean (Popular) – Român
De la lume adunate … şi-napoi la lume date ..
http://www.milisoft.ro/MainPage.php?iditem=4a5d0c96f76c7a31a70462e8da0edf6bd9715111
mda…
s-a refacut serverul pe care-i gazduit si acuma link-urile sunt cu www. in fatza…
colectia e special facuta sa poata fi copiata de oricine…
Eu incerc sa completez un dictionar cu regionalisme din zona Valea Sebesului unde am copilarit (daca cineva e din zona rog sa aduca completari):
ai usturoi
asuda (a) a transpira
bai necaz, promlema
beteag bolnav
blană scândură
blid farfurie
boactăr paznic de noapte
boldă magazin sătesc
bolund nebun
bordan bolovan
brişcă briceag
broboadă batic
bulendre haine vechi
bumb pastilă medicament, nasture
bute butoi cu cercuri
cantă găleată
căneală funingine, murdarie cu funingine
căni (a) a murdări cu funingine
cătană soldat, ostas
cătănie armată (cu sens de instructie)
cătrănit supărat
cânceu sticla de apă cu toartă
chimniţă pivniţă
chindeu prosop
chiparcă boia, ardei iute
chisa (a) a pisa, a mărunţi
chişchineu basma, năframă
cinaş aranjat, dichisit, drăguţ
citav sanatos, in putere
ciuşcă ardei iute
clisă slănină
cloambă ramura
cloţan şobolan
clocă cloşcă
colb praf
coleşă mămăligă
copârşeu sicriu
corcoduş zarzăr
corfă coş mare
coşarcă coş împletit din nuiele
cucuruz porumb
cumineca (a) a împărtăşi
curechi varză
curpător dog, placa de lemn pe care se taie mancare
cute piatră de ascuţit coasa
dărabă bucata de ceva
dărăbui a taia bucati mici
dăsagi traistă dublă care se duce pe umeri
dechilin separat, alaturi
deşt deget
deţ 100 mililitri
diri (urmat de nume) vis-à-vis; in fata lui…
dobă tobă
doftor doctor
drot sârma
duhăni (a) a fuma
dumicat bucată de păine care se ia odată cu măna
dumiri (s ae) a se lămuri
durdui (a) a tuna
duriga (a se) a se rostogoli
fain frumos
făgădău cărciumă, crâşmă
felcer agent sanitar, asistent sanitar
fele jumatate de litru
fercheş ingrijit, elegant
feşti (a) a vopsi
firez fierăstrău
foaie ziar
foale burtă, pântec
foraibăr zăvor
găta (a) a termina
ghin vin
ghinars ţuica, rachiu
ghiufă chibrit
glajă sticlă
glod noroi
grumaz gât
grumpen cartof
haznă folos, a avea haznă (plăcere) de…..
hăbăuc buimac, zăpăcit, aiurit
hăndrălău om destrăbălat
hâd urât
hârleţ cazma
hârşeu cazma
hibă defecţiune
hintă leagăn
hodină odihnă
hoher persoană fără griji, fără preocupări
hotar câmp
hului (a se) a se darâma, a se prabuşi
îmbumba (a se) a se incheia la nasturi
înzătonit intepenit
jep buzunar
jilav umed
laibăr vas de lemn mare in care se varsa vinul
laviţă bancuţă
lămpaş felinar
lepedeu cearceaf, aşternut
lichie clătită
linghişpir roată în parcul de distracţii
ludaie dovleac
mai ficat
manoş limba ceasului
mămăruţă gărgăriţă
mâna (a) a conduce
minteni imediat
mintenaş imediat
moare zeamă de varză acră
mure morcov
musai neapărat
năcădău nătărău; prostovan
nădragi pantaloni
năduşeală transpiraţie
năframă basma
niscai ceva, cateva, cativa
oblu drept, direct
ocoş deştept, inteligent (peiorativ)
ogoi (a se) a se potoli, a se lnişti
oleacă un pic, puţin
oloi ulei
pălanc gard
părădaie roşie
pihă scamă pe haină
pită pâine
pleu tablă
pleuar tinichigiu
ploatăn sobă
poame fructe
pontoş punctual
prinsoare pariu
progadie cimitir
rancote vechituri, lucruri nefolositoare
rămăşag pariu
rărunchi rinichi
rânză ciudă
rânzos ciudos
scaldă baie
scovardă clătită mai groasă
schunchie liliac (floare)
sfadă ceartă
slobod liber
slobozi (a) a da drumul, a elibera
smicura (a) a curata coceanul de porumb de boabe
sudalmă înjurătură, blestem
sudui (a) a înjura
şale mijloc, spate
şod caraghios
şopru incăpere deasupra grajduului unde se ţine fânul
şpaţirit plimbare
ştergar prosop
ştrimpi ciorapi
ştruţ cozonac
şuştăr cizmar
tină noroi
tindă hol, intrare in casă
tolcer pâlnie
tomni (a) a face o înţelegere, a angaja
tuleu ştiulete
vârtos gros, tare (despre mancare lichidă)
ţâpa (a) a arunca
ţâră (o) puţin
ţecheră coş mic de paie
ţidulă fiţuica, hârtie mică
ţol pătură, plapumă de acoperit
ţucăr zahăr
uiagă sticlă
ulcică cană
uliţă stradă
vadră găleată
văcălaş tencuială
văst (o, or) văzut (a, au)
zamă supă
Ioi ….Dumnezeu sa iti dea sanatate pt ce faci aici …tare dragi mi-s cuvintele astea!fac parte din trecutul ,amintirile si fiinta mea !
fioc=sertar
strimfi=ciorapi
pojinar=buzunar
curechi=varza
picioici=cartofi
nadraji=pantaloni
crumpiri=cartofi
Grojtior = smantana.
Stiu ca mai era bește sau beșca = parca este smecher(a).
Pere (de pamant) = cartofi
A țâpoti = a plânge, a urla
blid e farfurie si paradai e rosii
N-am vazut inca: borbandau (sfecla), brazgaiala (ploaie scurta si usoara), mau (gura – see maw in English), corasta(laptele de la primul muls dupa fatare) , dufla (shal gros impletit din lana si cu franjuri), labreu (vesta), scoaca (branza proaspata si nesarata).
Interesant. Eu demult sunt preocupat de originea numelui meu de familie Mnerie.
Ce am descoperit ? Este originar din Ardeal. Semnifică culoarea Albastru, deoarece pentru Sulfatul de cupru s-au folosit denumiri, cum ar fi piatră vânătă sau piatră mnerie. Mnieru este în unele dicționare cu semnificația de culoare abastră. Dar consider că se poate completa cu această remarcă. de asemenea tiatră = piatră; tiatră mnerie = piatră vânătă, cristal de sulfat de cupru, destinat stropirii viței de vie.
Foarte interesanta lucrarea dvs, dar am gasit, intr-o carte din Ardeal, un termen caruia nu-i gasesc sensul nicaieri: a perhoresca. Ma puteti ajuta cu un raspuns? Va multumesc!