Tradiţii strămoşeşti în lunile de peste an – Mai

Armindeni – Bauiu sau Pauiu (1 mai)

Numită şi “ziua pelinului” sau “ziua beţivilor”, 1 Mai semnifică în tradiţia populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin. În unele regiuni din Banat şi Transilvania, Armindeniul este sărbătorit în ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas. Armindeniul este de fapt o ramură verde sau un pom curăţat de crengi până aproape de vârf şi împodobit cu flori şi spice de grâu, simbolizând un vechi zeu al vegetaţiei, care proteja recoltele şi animalele. Acesta se aduce din padure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în faţa casei, unde se va lăsa până la seceriş. Din lemnul Armindeniului se face foc pentru a se coace pâine din grâul nou. În ajunul acestei zile femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului. Armindeniul este numit şi pom de mai. În Banat, el se pune la casele oamenilor mai harnici şi ale fetelor nemăritate. Ramura verde este aşezată în secret, noaptea, de către mai mulţi feciori. Omul în faţa casei căruia s-a pus Armindeniul trebuie sa îi caute pe aceştia şi să le ofere de băut. Ramura verde are şi scopul de a îndepărta strigoii, dar şi de a aduce aminte de prigonirea lui Iisus. Se crede că pe vremea când Irod omora copiii, la sfârşitul zilei a pus o ramură verde la o poartă, pentru a şti de unde să înceapă măcelul a doua zi. Numai că a doua zi, apăruseră ramuri verzi la toate casele, iar Irod nu l-a mai putut găsi pe Iisus. În această zi nu se folosesc boii la muncile câmpului, fiind şi “ziua boilor”. Nerespectarea acestei reguli atrage după sine moartea animalelor sau îmbolnăvirea oamenilor. Se organizează petreceri la pădure sau la câmp, unde se frige un miel, se aduc lăutari şi se bea doar pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli. Înspre seară, oamenii se întorc în sat cântând, având flori de liliac sau pelin verde la pălării. Dacă Armindeniul cade miercurea sau vinerea, nu se fac petreceri, întrucât este zi de post. În Moldova, există tradiţia ca fetele, femeile şi copiii să se spele dimineaţa cu rouă, pentru a fi curaţi şi sănătoşi tot anul. În Banat, se spune că este bine ca oamenii să se plimbe în zori, pentru a fi agili şi puternici, iar femeile trebuie să semene fasole, pentru că va creşte mai cu spor. Se mai spune şi că toată luna mai trebuie să bei dis-de-dimineaţă un pahar cu apă şi să mănânci unt cu pâine. Se crede că dacă plouă în această zi, va mai ploua înca 40 de zile.

 

Sfântul Gherman – Harmanul viermilor (12 mai)

Sfântul Gherman stăpâneşte peste insectele şi viermii care distrug recoltele, dar şi peste furtuni şi norii care aduc grindina. De aceea, ziua sa trebuie respectată. Se crede că dacă oamenii lucrează azi, viermii le vor mânca legumele, iar vitele vor face viermi.

.

Constantin Graur – Constandinu Puilor (21 mai)

Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena din calendarul ortodox coincide în tradiţia populară cu momentul în care se crede că păsările îşi învaţă puii să zboare. Constantin Graur este patronul păsărilor din păduri, iar de ziua sa nu se lucrează, fiind pericol ca recoltele să fie distruse de acestea. Aceasta este de obicei ultima zi în care se mai seamănă porumb, ovăz şi mei.

.

Ioan Fierbe Piatră (25 mai)

În această zi nu se lucrează, întrucât există pericol de grindină, fulger, trăsnet.

.

http://web13.net/traditii-romanesti-mai/

http://www.infobrasov.net/content/reportaj_43414_Superstitii-si-traditii-in-luna-Mai-%28I%29.html

http://www.artatraditionala.ro/blog/171/mai-florar.htm#more-171

http://www.folkromania.com/cms/articole/sarbatori_traditionale/mai

Care va fi următoarea limbă internaţională?…

Care va fi următoarea limbă internaţională?… O întrebare la care dacă am şti răspunsul, ne-am adapta mai uşor la o nouă civilizaţie care mai devreme sau mai târziu o să vină peste noi.

În antichitate a fost greaca, a venit apoi latina odată cu extinderea Imperiului Roman, dar prin Evu Mediu  nu putem spune ca a existat o unică limbă internaţională, dată fiind expansiunea şi rivalitatea imperiilor coloniale din acea vreme (englez, spaniol, portughez, francez, olandez).

Începând cu secolul XIX s-a impus franceza ca limba internaţională, pentru ca în secolul XXI aceasta să fie detronată de engleză care momentan îşi trăieşte “clipa” de glorie. Îs curios cât o sa ţină hegemonia (sau această “clipă” a) limbii engleze în comunicarea internaţională şi mai ales care o să fie următoarea limbă internaţională… Să fie araba, chineza, rusa, ebraica sau vreo limbă europeană?… Om trăi şi om vedea… Însă e cert că pentru moment a fost aleasă engleza deoarece e una din cele mai uşor de învăţat limbi germanice. Adică s-a găsit o limbă reprezentativă pentru civilizaţia germanică promovată de UE si SUA, care asemenea tuturor civilizaţiilor o să aibă şi ea un sfârşit mai devreme sau mai târziu, fie că ne place sau nu.