Luciansin's Blog

Lumea din jurul meu

Dicţionar de regionalisme din Ardeal

Dând click aici puteţi vizualiza şi/sau descărca gratuit în format .pdf un dicţionar de regionalisme din Ardeal realizat de subsemnatul. Dicţionarul conţine peste 650 de regionalisme explicate, scrise în ordine alfabetică. Pentru cuvintele ce provin din alte limbi s-a scris şi limba de origine, precum şi cuvântul propriu-zis din care provin ele.  Sper să vă folosească.

About these ads

februarie 9, 2009 - Posted by | Ardeal, Bunica, Regionalisme

101 comentarii »

  1. Faina treaba felicitari :-)

    Comentariu prin Tudor | februarie 9, 2009 | Răspunde

    • chischinau – batic
      blid – farfurie
      paradai – rosii

      Comentariu prin Daniel Chirvasa | septembrie 9, 2010 | Răspunde

  2. Chiar grozava initiativa! :) Eu sunt din Campia Turzii…si m-am amuzat cand am gasit unele regionalisme pe care le folosesc si eu in anumite contexte. Daca-mi vine vreunul nou in minte… dau de stire! :D

    Comentariu prin Florina | februarie 9, 2009 | Răspunde

    • tare de tat

      Comentariu prin andy | noiembrie 2, 2011 | Răspunde

      • ms pt regionalisme

        Comentariu prin vlad | octombrie 8, 2012

  3. Mai am io cateva, astea de pin Luncani:

    boldă = magazin
    căuaci = fierar, potcovar
    conie = bucătărie (alta varianta)
    fiteu = sobă
    jilav = umed
    şaică = cratiţă
    şuştar = vasul in care se mulge vaca
    şuşter = pantofar, cizmar

    Da e interesant ca multe vin din ungureste si nemteste. :D

    Comentariu prin borg | februarie 9, 2009 | Răspunde

    • Ai drepatate ca multe vin de la vecinii nostri unguri. Mersi de regionalismele date !

      Comentariu prin luciansin | februarie 9, 2009 | Răspunde

  4. Fain, cinas,meserias! Fara comentarii!!!!

    Comentariu prin Cosmin Bota | februarie 10, 2009 | Răspunde

  5. Felicitari Lucian!Faina treaba!;)

    Comentariu prin Vasilas Andrei | februarie 13, 2009 | Răspunde

  6. corciuie- obiect din lemn in care se pune mancarea pentru oi
    ogrinji- fanul ramas dupa mancarea animalelor
    stroh- florile si iarba foarte marunte din fanul uscat

    Comentariu prin monica | februarie 17, 2009 | Răspunde

  7. Mersi de regionalismele date ! :)

    Comentariu prin luciansin | februarie 17, 2009 | Răspunde

    • tare de tat
      si mie

      Comentariu prin andy | noiembrie 2, 2011 | Răspunde

  8. Noh faină treabă… îm plaşe…

    Comentariu prin Emil | februarie 24, 2009 | Răspunde

  9. lăturean = venit în vizită din satul vecin

    Comentariu prin D. D. | mai 15, 2009 | Răspunde

  10. jos palaria!

    superbe cuvintele, le foloseam in mare masura in copilaria-mi petrecuta in lumea satului, pe langa Satu Mare.

    numai bine!

    mi-am adus aminte acum de inca unul, ce nu l-am vazut in lista: “fotoghei”, semnificand acel combustibil care ardea in lampa.

    Comentariu prin rauliku | iunie 23, 2009 | Răspunde

  11. eu stiam de “fotoghin”
    Mai stiu unul batăr=măcar

    Comentariu prin no bine | august 4, 2009 | Răspunde

  12. tiglazắu (-áie), s.n. – Fier de călcat
    chindeu s. v. prosop, șervet, ștergar.

    Comentariu prin Ion | august 5, 2009 | Răspunde

  13. bolta – magazin, pravalie

    Comentariu prin Ion | august 5, 2009 | Răspunde

  14. ţeruză = creion

    Comentariu prin none | august 18, 2009 | Răspunde

  15. arşeu = hârleţ

    Comentariu prin none | august 18, 2009 | Răspunde

  16. păsulă = fasole

    Comentariu prin none | august 18, 2009 | Răspunde

  17. ludaie = dovleac

    Comentariu prin none | august 18, 2009 | Răspunde

  18. cogeac = acadea

    Comentariu prin rare | septembrie 11, 2009 | Răspunde

  19. (a) (se) văieta = a plânge

    Comentariu prin rare | septembrie 11, 2009 | Răspunde

  20. gongă = insectă

    Comentariu prin rare | octombrie 2, 2009 | Răspunde

  21. bolda

    Comentariu prin Paul | noiembrie 28, 2009 | Răspunde

  22. De prin imprejurimile Jiboului
    cute = piatră de ascuţit coasa
    pălinca = ţuică
    ceapsă, boşcă = floare de soare(florescenta)
    timiteu = cimitir
    bode = capiţă de fân (mai mare decât bodiul)
    videre = galeata
    finjie = cana

    Comentariu prin Lucian Revnic | ianuarie 7, 2010 | Răspunde

  23. ilest = drojdie
    chepeneag = pelerina
    buica = bluza
    curpator = platou pentru taiat alimente

    Comentariu prin Lucian Revnic | ianuarie 7, 2010 | Răspunde

    • Multumesc pentru regionalismele date.

      Comentariu prin luciansin | ianuarie 8, 2010 | Răspunde

  24. REGIONALISME DE PE VALEA SOMESULUI:
    bgirgosh=racit(bolnav)
    ticazuit=aranjat
    putzuluit=dat cu parfum si alte cosmetice(a te putzului= a te aranja)
    colesher=bata de mestecat in colesha(mamaliga)
    tzidula=shtampila
    bozgoane=vraji
    rel=cuptor in soba din casa
    catzini=panta abrupta
    zabajit=a sta(a pierde vremea)

    Comentariu prin vlad | februarie 10, 2010 | Răspunde

  25. mi-am adus aminte de un cuvant povestind cu un prieten din tarile calde care nu s-a dat niciodata cu sania, “trampalau”=sanie mai mare pe care incap 4-5 prunci, noi asa ne dadeam iarna pe Cocosului, cand ne bagam in poarta la tigani cu trampalaul:P
    mi-au venit multe in minte, dar o sa le notez si mai trimit
    e foarte, foarte frumos blogul:)

    Comentariu prin cristina bolba | iulie 22, 2010 | Răspunde

  26. super faina treaba, maestre! sa ai spoooooooooooooor ca treaba ce o faci e buna.

    Comentariu prin cristina | august 2, 2010 | Răspunde

  27. brocart,giugiuman,samur,marochiuri,logofatul,imas,parleaz,cobala,tesla,cucuruz,perje,tinterin,turloaie, balan,cocon,olai,baragula{parca cartufi}ai,lubelita am 12 ani si imi trebuie la o tema pentru la scoala!1va rog spunetimi

    Comentariu prin io | septembrie 27, 2010 | Răspunde

    • si io am tema asta

      Comentariu prin oricine | ianuarie 16, 2013 | Răspunde

  28. STIU MULTE REGIONALISME SI NEOLOGISME SI ARHAISME DAR DACA VORBIM DESPRE REGIONALISME SA DAU SI EU CATEVA EXEMPLE:GRUMBE=CARTOFI,PORODAI=ROSII,MAZARE=FASOLE,LUBENITA=PEPENE VERDE,CURECHI=VARZA SI MULTE ALTELE PE CARE LE STIU DOAR EU:)PE CURAND FRATILOR!!!!!!!

    Comentariu prin Jack | octombrie 4, 2010 | Răspunde

  29. gozarite= vatrar= faras

    Comentariu prin Ioana | octombrie 8, 2010 | Răspunde

  30. OGARCAI= CASTRAVETI;
    LEBENITA= PEPENE VERDE;
    PICIOCI= PERE DE PAMANT= CARTOFI
    NEALCOS= MANDRU, FALOS
    MNERIU= VANAT= ALBASTRU;
    FIDEU= CAPAC LA OALA;
    MARHA= VACA(BIVOLITE);

    Comentariu prin Ioana | octombrie 8, 2010 | Răspunde

  31. PEPE=GOANGA= INSECTA
    POPRICA=BOIA DE ARDEI SAU CHIAR ARDEI
    JEB= BUZUNAR

    Comentariu prin Ioana | octombrie 8, 2010 | Răspunde

  32. BUIAC= PROST;

    Comentariu prin Ioana | octombrie 8, 2010 | Răspunde

    • Multumesc pentru regionalismele pomenite in comentariu.

      Comentariu prin luciansin | octombrie 8, 2010 | Răspunde

    • ruja,soreanca, ierboaie=fl.soarelui
      codobasca=cotet gaini
      tidula nu este stampila asa cum am vazut mai sus este un bon,o bucata de hartie etc.
      buiac ,nu este prost,este sprinten,ager.
      budigai=chiloti
      strimfli=sosete.
      a halbarii=a tulbura.
      scocorata= narcisa.
      tocaier=chestia cu care amesteci in tocana(mamaliga)
      potoc,potcan=sobolan
      zadie=batic
      gavan=polonic
      fiteu,spori=soba de gatit
      vejii,tulei,balii=coceni de porumb
      tepse=tava de copt
      titer=sutien

      Comentariu prin Radu | octombrie 12, 2010 | Răspunde

  33. ce inseamna giugiuman??

    Comentariu prin yoyo | octombrie 13, 2010 | Răspunde

    • REGIONALISMELE SUNT ASA HAZLII

      Comentariu prin Nataly | octombrie 11, 2011 | Răspunde

  34. se foloseste in ardeal …nicaria?adica niciunde si ce este regionalism?

    Comentariu prin casandra | noiembrie 13, 2010 | Răspunde

    • da se foloseste si este regionalism

      Comentariu prin teodora | decembrie 6, 2010 | Răspunde

  35. ce este SPENTER ?

    Comentariu prin monica | noiembrie 20, 2010 | Răspunde

    • SPÉNȚER, spențere, s. n. (Înv. și reg.) 1. Haină scurtă (ca o vestă). 2. Surtuc fără pulpane, purtat de unii țărani. – Din germ. Spenzer.
      Sursa: http://dexonline.ro/

      Comentariu prin luciansin | noiembrie 21, 2010 | Răspunde

  36. Pentru cateva regionalisme din valea bargaului (bistrita nasaud) click http://www.scribd.com/doc/44214358/Regionalisme-Valea-Barg%C4%83ului#

    Comentariu prin stealthO3 | noiembrie 28, 2010 | Răspunde

  37. regionalisme de la noi din ardeal:
    curechi-varza
    blid-farfurie
    jab-buzunar
    grumaz-gat
    cucule-cartofi
    lebenita-pepene rosu
    fain-frumos
    porodici-rosii
    ludaie-dovleac
    fasaica-fasole
    zama-ciorba
    o tara-un pic
    diliu-bolund etc

    Comentariu prin teodora | decembrie 6, 2010 | Răspunde

  38. Multumesc pentru regionalismele pe care le-ai dat.

    Comentariu prin luciansin | decembrie 7, 2010 | Răspunde

  39. io va zac la regionalisme din Morlaca (din zona ardealului)pana va uratzi

    :))…va amintesc cateva

    a face rost=a alcazi
    abde-abia
    puiug=vioc-sertar
    bosca=galeata=vedera de dat la porci

    nu imi vin amuh in minte

    :))

    Comentariu prin ghitza | decembrie 16, 2010 | Răspunde

  40. Cu scuzele de rigoare, am cateva referiri la traducerea catorva cuvinte (nu am apucat sa citesc tot):
    – ciotorna=semijgheabul de sub stresina(stresina) prin care apa de pe acoperis merge la BURLAN si
    se scurge la pamant. Explicatia gaborilor de la Targu Mures fabricanti de CIOTORNE care au in
    componenta 2 parti ciotorna si burlanul ori duda.
    -ciubar=vas din lemn de forma troncanica cu una sau doua urechi si cu un fund ,spre deosebire de
    butoi care nu are urechi, are doua funduri si forma de butoi. Sursa motii fabricanti de ciubere si
    butoaie pe care le impastie aproape in toata tara.
    -colacul este COLAC nici unde nu este Cozonac. Intre aceste doua axista diferenta foarte mari in
    ceeace priveste compozitia si de cele mai multe ori destinatia si chiar forma.
    -cosorul este cosor niciodata briceag, mai ales ca exista si cosor de curatat spini cu coade de apr.
    1,5m, mult mai mare si mai solid. Daca aud cei din MIHALT-Alba care au cosorul pe stema localitatii
    iese cu utilizarea cosorului ca Briceag.
    -curpator este o unealta de introdus pita in cuptor (mai rar in tast), care are o parte rotunda cu diametrul
    de 25-50 cm cu o coada lunga de 1-1,4m. planseta este planseta nu se foloseste la tara si nu are coada.
    In unele sate din ardeal se mai numeste si LOPARI deorece pe el sub pita se pun sau puneau funze de
    brustur (arctium lappa), mai este si expresia maghiara din i.e lapos=los plat, neted.
    -goron este GORUN care face parte din familia stejarului si mai are frati pe:CER si GARNITA.oaia este
    mamifer dar este oaie.
    -jilau este scula manuala de rindelat. Abrictul este masina de rindelat. intre ele este diferenta de:
    sute de ani, sute de ori productivitate,sute de ori pret.
    -pogace este 95% paine deci este pogace, nu este nici magh. torta, scr.torta, nici ger. kuchen.
    Cred ca ar fi bine de analizat un pic mai mult sensul si aria de raspandire a notiunii cu sensul dat
    deorece exista zone (sate, grup de sate) care folosesc un sens pentru o expresie si care face parte
    din graiul local, dar care in alte mult mai intinse este folosit cu alt sens si care este sensul regional.
    Precizarea se refera in special la expresiile luate din DISCUTII deorece cand cineva spune:
    am auzit si eu una trebuie obligatoriu analizata deorece dezinformarea este mai rea decat nestiinta.
    In WIKIPEDIA BARASTI ILIEI Hunedoara exista cateva cuvinte(expresii) cu traducere si mici explicatii
    si care au valabilitate in zona precizata.
    Succes si daca nu este deranj pot sa mai continui deorece dictionarul este lung si mare.
    Sarbatori fericite.

    Comentariu prin Lazar Constantin | decembrie 17, 2010 | Răspunde

    • Tin sa va multumesc pentru precizarile facute la dictionar. Totusi vreau sa mentionez ca eu am scris acest dictionar in calitate de ardelean si de nepot, nu de lingvist si ca atare, nefiind un specialist in domeniu (eu sunt inginer) se pot strecura usor unele erori de sens. Aveti dreptate ca unele cuvinte sunt folosite intr-un anumit sat/regiune cu un sens si in alt sat/regiune cu alt sens. Insa eu am incercat sa scriu ambele sensuri in incercarea de a “uni” cumva sensurile la nivel de Ardeal. Si ce am mai incercat eu, a fost sa dau posibilitatea oamenilor din Ardeal sa spuna si ei regionalisme pe care le stiu si care nu apar in dictionar. Insa pentru a trece un cuvant in dictionar am incercat sa am cel putin 2 surse. Cu toate acestea eu sunt deschis oricarei rectificari la dictionar, atata timp cat e din partea unui om avizat. Asadar nu m-ati deranjat deloc cu referirile dvs., ci mi-ati aratat ca e loc de mai bine si mi-ati dat curaj sa continui. Va multumesc!

      Comentariu prin luciansin | decembrie 17, 2010 | Răspunde

  41. Multumesc am inteles ca e liber la ,,bagat de vina” ca la asta se pricepe tot ….(natu)
    -coarba= este o unealta (suport) in care se fixeaza burghiul ori sfredelul cu care se gaureste.(masina de gaurit presupune daca nu motor,cel putin doua roti dintate de amplificare a rotatiei)
    -cute este o scula de ascutit coasa confectionata dintrun material abraziv (foarte rar din roca naturala gresie)
    -filigorie este o terasa,un tarnat mai extins in fata casei cu care face corp comun de regula cam intre 1/2 si 2/3 din lungimea case si cam 2-3 m latime.nu este nici raktar,nici kepesap,nici tarhaz.
    -hoher este numai calau nu si hingher(=gyepmaster).
    -leuca,leoca=piesa la car si/sau caruta in (numar de 4 care sustine) loitra.
    -lipideu,lipigeu este cearceaful#cuvertura (el este de pus pe saltea ori strujac iar cu ea se caopera).
    -obiele materiale din material textil (canepa,in,bumbac) de forma dreptunghiulara, care se foloseau la protejarea picioarelor de frig mai ales cand se purtau opinci.
    -straita la moti este traista de spate ori de mana (foarte rar sacosa).
    -streang este o funie mai groasa folosita atat in gospodarie cat si la executii publice (nu a fost nimeni spanzurat cu lantul(=kette,ansatzkette) numai cu streangul).
    -teleaga este un car ori caruta cu 2 roate solidare cu ruda carului ori oiste cu care se transporta in genral sarcini cu volum mic.
    (Generic si carul si caruta sunt remorci la boi,vaci,cai)
    tindeu,chindeu,cingeu este un prosop mai special cusut cu flori si danteluta (cipca,cipta) care se pune pe perete,grinda,de asupra ferestilor in TINDA,CINDA,CHINDA de la care ii vine numele,nu de la kendo=batic,basma,sal ori mai vechiul magh.kendo=panza)
    -tisalita,chisalita,cisalita este on inacritor(un fel de otet)obtinut din oxidarea sucului de fructe fermentat(culoarea de la roz la rosu inchis)#bors care este un inacritor obtinut din fermentarea cerealelor (de regula tarate de grau)(culoare alb galbui,alb verzui).in moldova si oltenia dar a patruns si in ardeal exista si ciorbe care se numesc bors de …..
    saica este denumirea gamelei rusesti si care a fost folosita si de armata romana pana in 80 si ceva,era in sacul de merinde al fiecarui ostas.
    sucitura (aliment) este fie rulada fie intorsura ambele placinte#prajitura.
    Cateva foarte utilizate dar care nu se regasesc:
    -prascila=scandura subtire de brad folosita la acoperisul cladirilor de tot felul mai ales in Muntii Apuseni.
    -masarita fata de masa tesuta de regula cu alesaturi si pe care se cos ornamente flori,fructe,etc.exista masarite diferite functie de eveniment,musafir,etc.
    Referitor la mottoul din fata ,,sa nu in’celui pa nime” si la noi era dar pe la vreo 17-18 ani o nana mia precizat ca daca intalnesti vreo muiere(femeie)in drum si nu vrei sa o incelui ii mare pacat.
    Tot succes,scuze si sarbatori fericite,… si daca e cazul de adaugat pot contribui
    (fara dorinta de a ma baga in seama).

    Comentariu prin Lazar Constantin | decembrie 18, 2010 | Răspunde

  42. [...] datorită mie, ci datorită bunicii mele va dăinui peste ani acest dicţionar de regionalisme. Nu datorită personalităţii mele, ci datorită personalităţii ei, acest dicţionar va trezi [...]

    Pingback prin Nu datorită mie, ci datorită ei … « Luciansin's Blog | decembrie 25, 2010 | Răspunde

  43. a se canta = a plange
    coperativa = magazin
    bufet = bar
    labosh = cratita
    lepedeu = cearsaf
    mahar = om care se tine maret

    Comentariu prin Alex | februarie 4, 2011 | Răspunde

  44. Sunt foarte entuziasmata ca am gasit acest dictionar. In sfarsit am inteles sensul unui cuvant al meu preferat, pe care nu demult l-am auzit si l-am indragit: Sod ( haios, caraghios). In dictionar se precizeaza ca provine din limba maghiara ( sod). Oricat ma straduiesc nu-mi dau seama care este acest cuvant im maghiara,va rog daca ma puteti clarifica exact despre ce cuvant este vorba, daca aveti mai multe detalii. Va multumesc mult.

    Comentariu prin Csiki Terez | februarie 12, 2011 | Răspunde

  45. giugiumande?..

    Comentariu prin veronika | februarie 21, 2011 | Răspunde

  46. cociorva = heredia aia cu care scoti jaru’ din cuptoru de paine
    Horinca =/ palinca =/ tuica (fiecare are gradul ei de alcool) nu le confundati… Horinca e aia care dupa ce ai baut un paharel, bei apa si tot faci ca dragonu’… tuica e mai usoara, bei un paharel bei apa si esti okay. palinca, e aia de bei un litru si mai vrei…
    apa zăbădită = horinca… de pruna, de aia tinuta in butoi de pomnitzar, galbena, clara, cu mirosu ala specific natural… cand o vezi iti lasa gura apa…
    zabadit = statut, vechi…
    potrocea = planta de camp, (biol. centaurium umbelatum), tzintaura, fierea pamantului
    thistas/chistas = mandru, frumos
    holtei = tanar
    ficior/fecior = baiat
    clop = palarie
    heredie = scandal sau masinarie necunoscuta(ex.: vazut-ai heredia ceie la televizori?)
    blogder = cuptor
    ceapau = materialul din care se face “zdiciu'”
    zdici = bici
    pushlic = sacou
    sfeter = pulover
    viganau = haina lunga, parpalac
    vosorlau = fier de calcat pe carbuni
    voshpor = prafu ala cu care dai soba
    crompe/picioici/buraci/barabule = cartofi
    bute = butoi
    thiurca = curca

    Comentariu prin Gheorghe a lu' Ionu Couaciului din Dâmb | aprilie 2, 2011 | Răspunde

  47. Felicitari pentru acest dictionar ,e minunat ,mi-a trezit o multime de amintiri!

    Comentariu prin Angela | aprilie 15, 2011 | Răspunde

  48. Din zona Moldovei
    chiroşte – coltunaşi
    rachiu – ţuică
    răcituri – piftie
    borhot, tescovină – resturi rămase de la fructele sau cerealele fermentate după ce s-a extras alcoolul(de obicei ce rămâne de la prepararea ţuicii
    poloboc – butoi
    chişchiţă – intrument folosit la incondeierea ouălor cu ceară
    pestelcă -şorţ
    stog- căpiţă de fân
    a(-l) zghihui – a(-l) agita

    Probabil încă mai sunt regionalisme de care nu reuşesc să-mi amintesc acum, însa voi mai reveni. Felicitări pentru iniţiativă.

    Comentariu prin Elena Apetrei | mai 18, 2011 | Răspunde

  49. chişleac sau chişleag – lapte prins
    pintrinjel – pătrunjel
    harbuz – pepene roşu
    pepeni – castraveţi

    Comentariu prin Elena Apetrei | mai 18, 2011 | Răspunde

  50. Nu toate sunt recunoscute in Dex ca si regionalisme.
    cinas – frumos
    dog – fund de lemn
    ler – cuptor
    ratota – omleta
    goz – mizerie
    a imburda – a rasturna
    stergura – carpa
    ocos – sfatos – destept
    papornita – cos (de papura)
    tzoagla – bicicleta
    jeb – buzunar
    cucuruz – porumb – papusoi
    ie dara – ie zoia – da, sigur
    ceacanau – tont, prost
    porodica – rosie
    fotodin – benzina
    joben – sapca cu cosoroc (dar cu accept spus din inima(: )
    etc.
    (:

    Comentariu prin Alexandra Aruncutean | iulie 7, 2011 | Răspunde

  51. Foarte buna treaba, m-a bucurat fiecare cuvant….felicitari. Si, intr-adevar, sa ne pretuim batranii – la ei sunt dragostea, intelepciunea si adevaratele avutii.

    Comentariu prin vasile | august 19, 2011 | Răspunde

  52. Bicaşeu = Piatră
    Copârşeu = Sicriu – Din magh. kopors’o
    Şuştuluc = Mototol, ghemotoc

    Comentariu prin Radu | august 19, 2011 | Răspunde

  53. :D

    Comentariu prin Marian Petrea | septembrie 27, 2011 | Răspunde

  54. Pentru cui ii trebuiee cateva Regionalisme din Ardeal :
    -flaster = beton
    -videre= galeata
    -tenchi = porumb
    -Ogoi-te = potoleste-te
    -Borhot = ? =)))
    -Manzanii = acte sexuale
    -blid = farfurie
    [ mai scriu cand imi vne insipratia xD ]

    Comentariu prin Ash Uka | octombrie 4, 2011 | Răspunde

  55. mersi imi trebuiau la o tema

    Comentariu prin david | octombrie 6, 2011 | Răspunde

  56. Flenduri(s-a facut (ceva) flenduri) = cioburi, aschii, s-a spart, s-a distrus, s-a rupt in bucati, fasii, cioburi :P

    Comentariu prin cristina bolba | octombrie 11, 2011 | Răspunde

  57. borhot= resturile de la fermentarea fructelor sau a cerealelor, din care se facea spirtul, si folosite ca si furaje pentru animale. in gospodarie poate fi ceea ce ramane dupa storsul strugurilor

    Comentariu prin cristina bolba | octombrie 11, 2011 | Răspunde

  58. ms mult m-a ajutat sa-mi fac tema la romana!!

    Comentariu prin Gabriela Traistaru | octombrie 12, 2011 | Răspunde

  59. a se mădări= a se răsfața singur, când se spune despre un copil mic că se mădărește, se întrece; mădărit, întrecut, răsfățat

    Comentariu prin cristina bolba | octombrie 12, 2011 | Răspunde

  60. Întrebare pentru ardeleni..ce inseamna cotos?

    Comentariu prin countess77 | noiembrie 6, 2011 | Răspunde

  61. Salut lume!!!!!!!!!!!

    Comentariu prin Ionut | noiembrie 22, 2011 | Răspunde

  62. buntuzii = imprastia, deranja ceva
    parapleu= umbrela
    leveleandră= un fel de jacheta, veston, salopeta
    laibăr = pulover, jerseu
    chisafău(pun pariu ca nimeni nu stie ce-i asta) = bucuata de legatura dintre hamul calului si carutza, cupla dintre cal si carutza,
    sucitor = facaletz
    făgădău = birt, bar
    palanieț = lipie, placinta umpluta si coapta in cuptor
    drod = SÂRMĂ
    ciucalău = știulete de porumb

    Si acum la creme de la creme : “pomnol” = un fel de brau din lut, un fel de bordura la baza zidului caselor vechi tzaranesti( constuite din năglag, pun pariu ca nici asta nu-l stiati) care nu au trotuar de beton langa zid.

    Comentariu prin Bond | decembrie 4, 2011 | Răspunde

    • stiam de chisafău ca si eu am umblat cu caruta!!!!! si s-o rupt chisafăul cind am pus prea mult!

      Comentariu prin Cristi | octombrie 1, 2012 | Răspunde

  63. prașcău = fecior holtei
    mascru = porc mascul castrat, sterlizat, “jugănit”
    sămădaș = a calcula, a obtine totalul unor cheltuieli

    Comentariu prin Bond | decembrie 4, 2011 | Răspunde

  64. druga-sucitoare
    grumpe-cartofi,tubercul
    spor-soba

    Comentariu prin Ina | ianuarie 9, 2012 | Răspunde

  65. bugilariș –sertar

    Comentariu prin Bond | ianuarie 20, 2012 | Răspunde

  66. stiu si eu vro 20….firoaga,iosag,cocie,hinteu,harming,custura,barabula,lubanita,oghial,ludaie,fideu,gavan,drod,sfeter,blogder,ficior,jeb si lepedeu.
    :P:P:P:P:P:P:P:X:X:X:X:X:X:X:X::X:S:S:S:S:S:S:S:O:O:O:O:O

    Comentariu prin Mos Craciun | februarie 6, 2012 | Răspunde

  67. ce ziceti de cuvinte din zona aradului, mai exact comlaus santana :

    vailing = lighian
    iaga = sticla(de baut)
    obloc = geam
    tolcer = palnie
    potzoc = sobolan
    croampe = cartofi
    piclazau = fierd de calcat
    fedeu = capac
    blid = farurie
    harmig = armasar
    masini = chibrituri
    zobon = vesta
    rug = salcam
    doleatza = carpa
    duhan = tutun
    golumbi = prumbei
    imala = noroi
    dulau = drum agricol
    mai = ficat
    ai = usturoi
    zama = supa
    divan = canapea
    tzidula = act, scrisoare
    cromne = gogosi
    ver = porc de monta
    pusta = campie
    piparca = ardei
    tzantzos = mandru, falos
    chip = poza
    boland = nebun
    guda = cateaua

    si as putea sa mai contiunui…

    Comentariu prin codrut | martie 18, 2012 | Răspunde

  68. Cine stie ce inseaman BGIRGOSH?

    Comentariu prin VLAD | mai 19, 2012 | Răspunde

  69. De la Heria-Farau

    ploctan-soba
    glaja-sticla
    ulcica-cana,
    joagar-fierastrau,
    drod-sirma,
    baraboi-cartofi,
    chindeu-stergar,
    naframa-batic,
    bulendre-haine de casa,
    strinfi-sosete,
    lepedeu-cearceaf-covertura,
    laibar-haina,
    cucuruz-porumb,
    paradai-rosii

    Comentariu prin petre | iunie 9, 2012 | Răspunde

  70. Cincu-Brasov:

    vantura – stalp mare din lemn, component al surii
    sura – hambar mare din lemn
    saivan – grajd mare
    carpa – batic
    farcuta – furculita
    vailing – bol de metal
    ia ia – da da
    gheunoi – varcolac
    delnita – bucata de pamant
    hula – loc piezis
    mere poinice – soi de mar

    Comentariu prin Cornel | iunie 13, 2012 | Răspunde

  71. scorbanci=bici (chechis salaj)

    Comentariu prin Cristian | august 9, 2012 | Răspunde

  72. Ms muult mati ajutat sami fac tema la romana sper ca voi primi un 10 :D :))

    Comentariu prin Alexutza | septembrie 30, 2012 | Răspunde

  73. ms mia trebuit la teme la romana

    Comentariu prin sebi | octombrie 3, 2012 | Răspunde

  74. daca vrei iti mai dau eu cateva:-harbust =pepene rosu ;basca=palarie ;-galuste=sarmale

    Comentariu prin nastacaelizaioana | octombrie 17, 2012 | Răspunde

  75. hiribi-cartofi , porodici-rosii si cam atat stiu

    Comentariu prin SchoolBoy | octombrie 29, 2012 | Răspunde

  76. mersii tudor

    Comentariu prin nicu | noiembrie 7, 2012 | Răspunde

    • Tina – noroi

      Comentariu prin Ralu | ianuarie 2, 2013 | Răspunde

  77. mersii mult

    Comentariu prin ioana | ianuarie 15, 2013 | Răspunde

  78. in Bratei, judetul Sibiu, rosiile se numesc “paradezii”

    Comentariu prin Ioana | august 5, 2013 | Răspunde

  79. blidul-oleaca-popsoi

    Comentariu prin Teo Teodora | septembrie 17, 2013 | Răspunde

  80. ms mult ca mi-ai facut tema

    Comentariu prin antonia11 | octombrie 7, 2013 | Răspunde

  81. Felicitari pentru idee. Si pentru respectul si iubirea fata de bunica ta. Mi-ai starnit multa bucurie dar si multa melancolie.
    Spre bucuria mea am gasit si eu cateva regionalisme din Chechis-Salaj pe care nu le vad postate aici:
    lespide= tabla pentru copt placinte pe feteu;
    broza= bicarbonat de sodiu
    pozdar= tulpinile uscate de la canepa . O, ce activitate interesanta era cultivarea si pregatirea ei pentru a fi utilizata (pe cand nu era declarata periculoasa !!!!!!!!);
    golond= siret pentru pantofi;
    sucala= unealta pentru facut tadi ( tevi )cu fire pentru tesut la razboi;
    ciurighei= niste gogosi rasucite din aluat mai subtire;
    cocorada= placinta cu branza si marar coapta in cuptor;
    cotatore= oglinda;
    Sper sa mai gasesc si altele.

    Comentariu prin Veronica (n. Gherman) | octombrie 9, 2013 | Răspunde

  82. Sunt din Oradea si… gand la gand cu bucurie…
    ( mult respect pentru bunica! )
    incepusem si eu ceva similar, si le-am batut la-olalta, pe un site ce l-am incropit de la zero…
    http://milisoft.ro/MainPage.php?iditem=4a5d0c96f76c7a31a70462e8da0edf6bd9715111
    (sper din tot sufletul sa nu-l consideri ca si concurenta :( ci ca si completare … in vederea evocarii pe net a adevaratelor valori… )

    Comentariu prin Richard Huza | noiembrie 28, 2013 | Răspunde

  83. Eu incerc sa completez un dictionar cu regionalisme din zona Valea Sebesului unde am copilarit (daca cineva e din zona rog sa aduca completari):
    ai usturoi
    asuda (a) a transpira
    bai necaz, promlema
    beteag bolnav
    blană scândură
    blid farfurie
    boactăr paznic de noapte
    boldă magazin sătesc
    bolund nebun
    bordan bolovan
    brişcă briceag
    broboadă batic
    bulendre haine vechi
    bumb pastilă medicament, nasture
    bute butoi cu cercuri
    cantă găleată
    căneală funingine, murdarie cu funingine
    căni (a) a murdări cu funingine
    cătană soldat, ostas
    cătănie armată (cu sens de instructie)
    cătrănit supărat
    cânceu sticla de apă cu toartă
    chimniţă pivniţă
    chindeu prosop
    chiparcă boia, ardei iute
    chisa (a) a pisa, a mărunţi
    chişchineu basma, năframă
    cinaş aranjat, dichisit, drăguţ
    citav sanatos, in putere
    ciuşcă ardei iute
    clisă slănină
    cloambă ramura
    cloţan şobolan
    clocă cloşcă
    colb praf
    coleşă mămăligă
    copârşeu sicriu
    corcoduş zarzăr
    corfă coş mare
    coşarcă coş împletit din nuiele
    cucuruz porumb
    cumineca (a) a împărtăşi
    curechi varză
    curpător dog, placa de lemn pe care se taie mancare
    cute piatră de ascuţit coasa
    dărabă bucata de ceva
    dărăbui a taia bucati mici
    dăsagi traistă dublă care se duce pe umeri
    dechilin separat, alaturi
    deşt deget
    deţ 100 mililitri
    diri (urmat de nume) vis-à-vis; in fata lui…
    dobă tobă
    doftor doctor
    drot sârma
    duhăni (a) a fuma
    dumicat bucată de păine care se ia odată cu măna
    dumiri (s ae) a se lămuri
    durdui (a) a tuna
    duriga (a se) a se rostogoli
    fain frumos
    făgădău cărciumă, crâşmă
    felcer agent sanitar, asistent sanitar
    fele jumatate de litru
    fercheş ingrijit, elegant
    feşti (a) a vopsi
    firez fierăstrău
    foaie ziar
    foale burtă, pântec
    foraibăr zăvor
    găta (a) a termina
    ghin vin
    ghinars ţuica, rachiu
    ghiufă chibrit
    glajă sticlă
    glod noroi
    grumaz gât
    grumpen cartof
    haznă folos, a avea haznă (plăcere) de…..
    hăbăuc buimac, zăpăcit, aiurit
    hăndrălău om destrăbălat
    hâd urât
    hârleţ cazma
    hârşeu cazma
    hibă defecţiune
    hintă leagăn
    hodină odihnă
    hoher persoană fără griji, fără preocupări
    hotar câmp
    hului (a se) a se darâma, a se prabuşi
    îmbumba (a se) a se incheia la nasturi
    înzătonit intepenit
    jep buzunar
    jilav umed
    laibăr vas de lemn mare in care se varsa vinul
    laviţă bancuţă
    lămpaş felinar
    lepedeu cearceaf, aşternut
    lichie clătită
    linghişpir roată în parcul de distracţii
    ludaie dovleac
    mai ficat
    manoş limba ceasului
    mămăruţă gărgăriţă
    mâna (a) a conduce
    minteni imediat
    mintenaş imediat
    moare zeamă de varză acră
    mure morcov
    musai neapărat
    năcădău nătărău; prostovan
    nădragi pantaloni
    năduşeală transpiraţie
    năframă basma
    niscai ceva, cateva, cativa
    oblu drept, direct
    ocoş deştept, inteligent (peiorativ)
    ogoi (a se) a se potoli, a se lnişti
    oleacă un pic, puţin
    oloi ulei
    pălanc gard
    părădaie roşie
    pihă scamă pe haină
    pită pâine
    pleu tablă
    pleuar tinichigiu
    ploatăn sobă
    poame fructe
    pontoş punctual
    prinsoare pariu
    progadie cimitir
    rancote vechituri, lucruri nefolositoare
    rămăşag pariu
    rărunchi rinichi
    rânză ciudă
    rânzos ciudos
    scaldă baie
    scovardă clătită mai groasă
    schunchie liliac (floare)
    sfadă ceartă
    slobod liber
    slobozi (a) a da drumul, a elibera
    smicura (a) a curata coceanul de porumb de boabe
    sudalmă înjurătură, blestem
    sudui (a) a înjura
    şale mijloc, spate
    şod caraghios
    şopru incăpere deasupra grajduului unde se ţine fânul
    şpaţirit plimbare
    ştergar prosop
    ştrimpi ciorapi
    ştruţ cozonac
    şuştăr cizmar
    tină noroi
    tindă hol, intrare in casă
    tolcer pâlnie
    tomni (a) a face o înţelegere, a angaja
    tuleu ştiulete
    vârtos gros, tare (despre mancare lichidă)
    ţâpa (a) a arunca
    ţâră (o) puţin
    ţecheră coş mic de paie
    ţidulă fiţuica, hârtie mică
    ţol pătură, plapumă de acoperit
    ţucăr zahăr
    uiagă sticlă
    ulcică cană
    uliţă stradă
    vadră găleată
    văcălaş tencuială
    văst (o, or) văzut (a, au)
    zamă supă

    Comentariu prin Octavian | decembrie 22, 2013 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: